Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență privind decarbonizarea sectorului energetic. În situație de criză energetică, se poate decide amânarea închiderii unor centrale pe cărbune sau repornirea unor grupuri energetice

Publicat pe Categorii Esential, Info Legislativ, Minerit, Semnal
Prima Pagina Actual Esential Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență privind decarbonizarea sectorului energetic. În situație de criză energetică, se poate decide amânarea închiderii unor centrale pe cărbune sau repornirea unor grupuri energetice
  • Ministerul Energiei: Pentru acoperirea deficitului de capacitate creat prin eliminarea cărbunelui din mix-ul energetic, se fac investiții pentru punerea în operare până în anul 2030 și a unor noi capacități de producere hidroelectrice și capacități energetice nucleare

Guvernul a adoptat astăzi, la propunerea ministerului Energiei, Ordonanța de Urgență privind decarbonizarea sectorului energetic, un jalon din PNRR, având în vedere că eliminarea etapizată a centralelor electrice pe bază de lignit și huilă constituie un element de reformă al Componentei C6. Energie, din cadrul Pilonului I. Tranziția verde al Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ministrul Virgil Popescu a declarat: Este o ordonanță care își propune să elimine etapizat cărbunele din mixul energetic, până în anul 2032. Aș începe și cu un preambul al celor două companii mari, Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia.

Complexul Energetic Hunedoara a asigurat, în ultimii 4 – 5 ani de zile, o cantitate foarte mică de energie din sistemul național de producere a energiei electrice, de circa 1%. A fost înființat în 2014, ștergându-i-se toate datoriile, împreună cu ale altor societăți care au fuzionat, iar în 2019 a intrat în insolvență, având datorii de peste trei miliarde de euro, o intrare în insolvență datorată și unui ajutor de stat care a trebuit să fie rambursat, pentru că nu a fost corect în 2015. Ministrul finanțelor de la acea vreme este autorul acestei insolvențe a Complexului Energetic Hunedoara. La Complexul Energetic Hunedoara, în 2017, guvernul de la acea vreme a pus in aplicare un program de închidere de mine, respectiv la Mina Lonea şi Mina Lupeni;  la Mina Lonea trebuia să fie finalizată închiderea la sfârşitul anului 2020, iar la mina Lupeni la sfârşitul anului 2021. Prin această ordonanţă de decarbonare, practic, prelungim perioada de închidere şi punere în siguranţă, pentru că vorbim de o punere în siguranță a minelor de huilă, unde poate exista o autoaprindere oricând; prelungirea închiderii celor două mine până în 2026 şi închiderea şi punerea în siguranţă a minelor Livezeni și Vulcan până în anul 2032, în paralel cu termocentrala de la Paroșeni, care va neutraliza cărbunele pe care îl vom scoate, cărbune care va produce în continuare energie electrică. Aceasta este propunerea, care este discutată la nivelul Comisiei Europene, urmând să solicităm și un ajutor de stat pentru acest lucru. Am creat cadrul general prin Ordonanța decarbonării.

În cazul Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător de cărbune din România, care produce circa 18% din energia electrică a României, în anul 2020 a rămas definitivă o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a stabilit de către Corpul de Control al Ministerului Energiei, o pagubă – deci şi acolo au fost pagube -de 680 de milioane de lei. A fost schimbată întreaga conducere. La 1 ianuarie 2020, pentru că exista riscul iminent să se producă același lucru ca și la Complexul Energetic Hunedoara, am acordat un ajutor de salvare de peste 240 de milioane de euro pentru achiziția de certificate de emisii de CO2, ulterior transformat în ajutor de restructurare; până acum, odată cu aprobarea ajutorului de restructurare, în ianuarie anul acesta, s-a acordat peste un miliard de euro de la bugetul de stat Complexului Energetic Oltenia pentru achiziția de certificate CO2, pentru a o ține pe linia de plutire în așa fel încât să nu avem probleme cu siguranța sistemului energetic național. Ministerul de Finanțe a fost alături de noi de fiecare dată în toată această perioadă, inclusiv anul acesta, când s-au acordat peste 500 de milioane de euro pentru plata emisiilor de certificate de CO2. Deci vorbim de foarte mulţi bani pe care guvernele din 2020 încoace le-au pompat în Complexul Energetic Oltenia.

Prin actul normativ aprobat de Guvern se stabilește cadrul legal general pentru eliminarea etapizată din mixul energetic a producției de energie electrică pe bază de lignit și huilă, termenele pentru închiderea și conservarea grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă, și măsuri inclusiv pentru asigurarea rezervei tehnice necesare funcționării sigure și stabile a Sistemului Electroenergetic Național.

Grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă se vor retrage din exploatare și se vor conserva corelat cu punerea în funcțiune a investițiilor în capacități pe gaze naturale și surse regenerabile de energie, precizează Ministerul Energiei.

La carierele unde încetează activitatea minieră de exploatare a lignitului vor fi executate lucrări de închidere definitivă și ecologizare, în considerarea faptului că activitatea de exploatare a lignitului a avut impact asupra componentelor de mediu, cel mai afectat fiind solul. De asemenea,minele de huilă închise pot fi incluse în circuitul turistic, cu repectarea prevederilor legale în vigoare privind siguranța și securitatea vizitatorilor.

Ordonanța de Urgență stabilește și o serie de măsuri de protecție socială, precum și măsuri pentru reconversie profesională și recalificare.

Persoanele care își pierd locurile de muncă urmare aplicării programului de decarbonizare beneficiază de măsuri de protecție socială precum și măsuri active de combatere a șomajului în condițiile prevăzute de lege și de prevederile contractelor colective sau individuale de muncă aplicabile, la cursurile de reconversie profesională și recalificare prevăzute în Planul Național de Formare Profesională, precum și a nevoilor de formare profesională identificate în Planurile Teritoriale pentru o Tranziție Justă și învățământ dual. Având în vedere că operatorii economici cei mai afectați de procesul de decarbonizare se află în județele Gorj, Hunedoara, Dolj, Mehedinţi şi Vâlcea, se impune includerea persoanelor disponibilizate din aceste zone, cu prioritate, în planurile de creștere a capacității serviciilor publice de formare profesională și recalificare.

Totodată, acestea pot beneficia de finanțare nerambursabilă pentru achiziția de sisteme fotovoltaice din fonduri europene, în conformitate cu prevederile Programului Operațional Tranziție Justă.

În scopul atenuării impactului socio-economic al implementării reformelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență pentru înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, se vor aplica politici active pentru creșterea accesului persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și a angajatorilor la programe de calificare/recalificare, perfecționare și specializare, care să fie corelate dinamic și anticipativ cu cererea de calificări și specializări preconizate în economia fiecărui județ, însoțite de servicii de asistență pentru căutarea unui loc de muncă și de măsuri de incluziune activă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prioritare fiind nevoile persoanelor cu pregătire medie sau de bază afectate de reducerea sau transformarea activităților economice expuse negativ tranziției la neutralitatea climatică

De asemenea, pentru coordonarea întregului proces de implementare a decarbonizării, se va înființa Comitetul Interministerial al Cărbunelui, fără personalitate juridică, pentru coordonarea implementării procesului decarbonizării. Comitetul va avea în componență reprezentanți ai următoarelor autorități ale administrației publice centrale și instituții ale prefectului: Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Energiei, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, Instituția Prefectului Gorj, Instituția Prefectului Hunedoara, Instituția Prefectului Dolj, Instituția Prefectului Mehedinţi şi Instituția Prefectului Vâlcea.

Ordonanța de Urgență mai prevede următoarele: ” În situație de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate lua decizia, prin hotărâre a Guvernului, de amânare a închiderii unor capacități energetice cu funcționare pe cărbune și a exploatărilor miniere aferente sau de repornire a grupurilor energetice închise și a exploatărilor miniere aferente, cu respectarea legislației de mediu și a termenului de finalizare a decarbonizării sectorului energetic și în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgență aferente sectorului energetic”.

Și nu în ultimul rând, este important de reținut că pentru acoperirea deficitului de capacitate creat prin eliminarea cărbunelui din mix-ul energetic, se fac investiții pentru punerea în operare până în anul 2030 și a unor noi capacități de producere hidroelectrice și capacități energetice nucleare.

“În această ordonanță, propunem închiderea și conservarea unităților de producție a energiei electrice pentru că observăm în această criză energetică că nu se știe când o să ai nevoie să poți produce din nou energie electrică. De altfel, încă din februarie, dacă vă aduceţi aminte, premierul a anunțat creșterea producție pe bază de cărbune, s-au angajat peste 600 de oameni deja la Complexul Energetic Oltenia. Dacă vă uitați pe site-ul Transelectrica, o să vedeți o creștere a producției de energie electrică în ultima lună. Eram obișnuiți cu 1.200 MWh, a ajuns și la 1.700 de MWh; deci Complexul Energetic Oltenia funcționează în acest moment aproape de capacitatea maximă de producere a energiei electrice (…)”, a precizat ministrul Energiei, după ședința de Guvern.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *