INTERVIU Dl Petre STOIAN, Director Delgaz Grid, E.ON: Estimăm să avem 4.000 de prosumatori conectați la rețeaua Delgaz Grid în condițiile demarării programului AFM. Vom vedea o dezvoltare accelerată a acestui segment, în concordanță cu trendul european

Publicat pe Categorii Actual, Esential, Interviuri InvesTenergy, Semnal
Prima Pagina Actual Esential INTERVIU Dl Petre STOIAN, Director Delgaz Grid, E.ON: Estimăm să avem 4.000 de prosumatori conectați la rețeaua Delgaz Grid în condițiile demarării programului AFM. Vom vedea o dezvoltare accelerată a acestui segment, în concordanță cu trendul european
  • Prioritățile Delgaz Grid: SCADA și contorizare inteligentă
  • Gama deosebit de largă de invertoare care intră pe piața din România, coroborată cu necesitatea ca operatorul de distribuție să valideze îndeplinirea cerințelor de compatibilitate electromagnetică pentru fiecare tip și echipament în parte, complică și prelungesc procesul de racordare la rețea
  • După actualizarea Ordinului ANRE 228 și finalizarea noii proceduri privind racordarea prosumatorilor, vom publica pe site-ul propriu un ghid complet actualizat

Dat fiind interesul foarte mare din partea românilor să devină Prosumatori, InvesTenergy continuă seria interviurilor cu reprezentanții marilor companii de distribuție de energie electrică. Astăzi, vă invităm să citiți Interviul acordat InvesTenergy de Dl Petre STOIAN, Director Divizie Exploatare și Mentenanță,  Delgaz Grid – compania de distribuție din cadrul Grupului E.ON în România.

Pentru acest an, în condițiile demarării programului “Casa Verde Fotovoltaice” derulat de AFM, estimăm să avem 4.000 de prosumatori care vor fi conectați la rețeaua de electricitate a Delgaz Grid, ne spune Dl Petre STOIAN, Director Divizie Exploatare și Mentenanță. Dacă în 2013 în sistemul de distribuție Delgaz Grid erau 4 prosumatori, la sfârșitul anului 2019 numărul acestora a ajuns la 50, având o putere instalată de aproximativ 273 KW. Reprezentantul companiei de distribuție a Grupului E.ON apreciază că, dat fiind interesul mare, peste 25.000 de români aplicând pentru a obține finanțare prin programul AFM, “vom vedea o dezvoltare accelerată a acestui segment, în concordanță cu trendul european”.

Viitorul va fi despre consumatorii finali, care vor deveni prosumatori. Tehnologia se dezvoltă. Cât de pregătiți sunteți pentru prosumatori?

Rețelele de electricitate sunt coloana vertebrală a noii lumi energetice, acestea joacă rolul central în integrarea surselor de generare distribuită şi a surselor de energie regenerabile. În acest context, prioritățile noastre sunt modernizarea şi automatizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice, respectiv SCADA și contorizare inteligentă.

În ceea ce priveşte SCADA (Supervisory Control And Data Acquisition), un număr de 118 staţii de transformare din Moldova, din totalul de 133, au fost deja integrate în sistem, total sau parţial. Am început un program care va fi finalizat anul acesta şi care urmăreşte integrarea şi modernizarea a 13 staţii de transformare, valoarea investiţiilor fiind de 12,5 milioane de lei. La 5 staţii lucrările sunt încheiate, iar la restul vor fi finalizate până la sfârşitul acestui an.

De exemplu, la momentul de faţă Delgaz Grid implementează un proiect în cadrul căruia vor fi modernizate şi integrate în SCADA stațiile de transformare Hârlău, Pașcani și Gorban (110/20kV) din judeţul Iaşi. Lucrările, în valoare de peste 16 milioane lei, se vor desfăşura pe o perioadă de trei ani şi au ca obiectiv creșterea siguranței preluării energiei electrice produse din surse regenerabile prin reducerea numărului de întreruperi, diminuarea cantității de energie electrică nelivrată și reducerea costurilor de mentenanță a rețelei de distribuţie.

În mediul urban, 129 de transformatoare vor fi integrate în sistemul SCADA până în 2021, peste 39 milioane de lei fiind prevăzuţi în buget pentru acest scop.

Pe parte de smart metering, în ultimii ani am instalat la consumatori, prin programe de investiţii succesive în valoare de aproximativ 129,5 de milioane de lei, un număr de circa 320.000 de contoare inteligente.

La momentul de faţă avem în derulare în municipiul Iaşi un proiect cu finanţare europeană, în valoare de circa 45 milioane lei, pentru instalarea a 10.000 de contoare SMART şi modernizarea reţelei de distribuţie aferente, precum şi pentru implementarea infrastructurii hardware şi a aplicaţiilor software necesare funcţionării sistemului.

Pentru 2019-2028 ţinta noastră este să montăm peste 397.000 de contoare, valoarea investiţiilor fiind de circa 126,5 milioane de lei. Pentru clienţi, contoarele inteligente oferă o serie de facilităţi atât în ceea ce priveşte contributia la acurateţea facturării, cât şi a comodităţii achiziţiei datelor aferente energiei consumate şi livrate în reţea, dacă aceştia dispun de surse de producere.

Câți prosumatori aveți în prezent în portofoliu? Câți prosumatori estimați că veți avea până la finele anului incluzând și beneficiarii finanțării de la AFM?

Numărul prosumatorilor a crescut anual, din ce în ce mai mulți clienți optând pentru a deveni și producători de energie regenerabilă. Dacă în 2013 în sistemul de distribuție Delgaz Grid erau 4 prosumatori, la sfârșitul anului 2019 numărul acestora a ajuns la 50, având o putere instalată de aproximativ 273 KW. Energia produsă de prosumeri a crescut de la 5,2 MWh în 2013 la 87,8 MWh în 2019.

Pentru acest an, în condițiile demarării programului “Casa Verde Fotovoltaice” derulat de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), estimăm că numărul prosumatorilor racordați la rețea va crește, respectiv 4.000 de prosumatori vor fi conectați la rețeaua de electricitate a Delgaz Grid.

Există interes din partea românilor, clienți ai DELGAZ Grid, să devină prosumatori chiar și fără sprijin (programul AFM)?

Prin comparație cu vestul Europei avem o întârziere, reglementările specifice în care sunt precizate regulile de comercializare a energiei electrice produse de către prosumeri fiind aprobate prin Ordinul ANRE 226 din 28 decembrie 2018. În mai, anul trecut, în România existau doar circa 70 de prosumatori conform Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Odată cu programul AFM am văzut însă un interes mare, peste 25.000 de români aplicând pentru a obține finanțare. În consecință, ne așteptăm să vedem o dezvoltare accelerată a acestui segment, în concordanță cu trendul european.

Cum vedeți eficientă integrarea prosumatorilor în rețea. Ce presupune racordarea la rețea?

Analizele efectuate arată că impactul asupra operatorilor se reflectă în creșterea costurilor operaționale și de investiții necesare pentru susținerea racordării la rețeaua electrică de distribuție (RED) a prosumatorilor, asigurarea condițiilor de funcționare a acestora și de prevenire a deteriorării calității energiei electrice distribuite celorlalți consumatori. La efectele de mai sus se adaugă scăderea încasărilor din tariful de distribuție pentru energia electrică care va fi produsă local și nu va mai fi consumată din rețeaua de distribuție.

Efectele concrete sunt legate de polarizarea prosumatorilor, puterile instalate în echipamentele de producție a energiei electrice, respectiv de numărul solicitărilor, dar și tipul echipamentelor folosite și de gradul în care se asigură compatibilitatea electromangnetică dintre acestea și rețelele electrice de distribuție publică (echipamentele utilizate să nu introducă perturbații/distorsiuni care să afecteze calitatea tensiunii). Practic, discutăm despre compatibilitatea dintre standardele în baza cărora au fost realizate echipamentele de producție a energiei și standardul de calitate a energiei electrice aplicabil în România.

 Astfel:

  • Creșterea numărului de solicitări de racordare a instalațiilor de producere energie electrică din surse regenerabile impune necesitatea alocării unor resurse suplimentare. Resursele necesare sunt cu atât mai consistente cu cât se dorește, în același timp, și reducerea duratelor de emitere a avizelor de racordare.
  • Necesitatea ca operatorul de distribuție (OD) să verifice scriptic și prin monitorizări la fața locului condițiile de compatibilitate electromangnetică dintre instalațiile de producere a energiei și RED. Un dosar complicat de punere în funcțiune ridică probleme în egală măsură unităților care montează instalațiile de producere a energiei electrice, distribuitorilor și adesea clienților. Pentru ca aceste dificultăți să fie depășite trebuie asigurată la nivel național validarea invertoarelor care pot fi racordate la RED, respectiv trebuie asigurată armonizarea reglementărilor tehnice privind cerințele de racordare la RED a instalațiilor de producție a energiei electrice dispersate în RED. Este contraproductivă lăsarea acestor probleme la nivelul fiecărui operator de distribuție.
  • Distribuirea neuniformă, concentrată pe anumite circuite/zone de rețea a centralelor de producere a energiei electrice în rețelele Operatorilor de distribuție, având ca efect supraîncărcarea unor circuite/echipamente/zone de rețea. Înlocuirea echipamentelor existente cu unele de capacitate mai mare necesită un efort investițional semnificativ din partea OD. Deoarece OD are fonduri de investiții limitate, din care trebuie să susțină toate necesitățile de modernizare și de dezvoltare ale RED, este posibil ca în anumite cazuri racordarea noilor prosumeri să trebuiască să fie amânată până când se vor putea finanța lucrările de întărire de rețea necesare.
  • Instalațiile de producere a energiei electrice dispersată în RED constituie o sursă suplimentară de dezechilibru în rețea, deoarece noile instalații (în special cele fotovoltaice rezidențiale) au racord monofazat.
  • Instalațiile de producere a energiei electrice dispersate în RED constituie o sursă de perturbații (injecție de regimuri deformante) în rețea generată de invertoare şi de filtrarea insuficientă a perturbațiilor surselor distribuite de energie.
  • Creșterea costurilor de racordare, deoarece aceste noi surse necesită schimbarea, pe fondurile operatorilor de distribuție, a contorului de energie electrică cu un contor dublu sens care să permită măsurarea energiei electrice produse și livrate în rețea.
  • Complicarea condițiilor de electrosecuritate prin multiplicarea surselor de apariție a tensiunii în zonele din RED în care se fac lucrări la un moment dat. Vor crește timpii necesari luării măsurilor de electrosecuritate și implicit timpii în care rețelele de distribuție vor fi indisponibile, cu efecte cumulate atât asupra veniturilor și costurilor OD, cât și legate de disconfort și pierderi la utilizatorii RED.

Toate acestea pot necesita costuri operaționale și investiții suplimentare pentru companiile de distribuție pentru exploatarea curentă și pentru asigurarea condițiilor de racordare la RED a instalațiilor de producere dispersată a energiei electrice. De asemenea, vor fi mai scumpe lucrările de modernizare și automatizare a rețelelor de distribuție care au racordate instalații dispersate de producere a energiei electrice.

Care sunt problemele întâmpinate/identificate în relația distribuitor-prosumator și cum le-ați rezolvat?

Reglementările privind cerinţele tehnice de racordare la RED emise de către ANRE sunt complexe, sunt insuficient de bine cunoscute de către comercianții de echipamente de producere a energiei distribuite în RED și unităților autorizate pentru proiectare/montare și măsurare, fapt care se reflectă în calitatea documentației de punere în funcțiune (PIF).

Completarea dosarelor de PIF devine o activitate iterativă care lungește timpul de realizare și punere în funcțiune a noilor capacități.

Gama deosebit de largă de invertoare care intră pe piața din România, coroborată cu necesitatea ca operatorul de distribuție să valideze îndeplinirea cerințelor de compatibilitate electromagnetică pentru fiecare tip și echipament în parte, complică și prelungesc procesul de racordare la rețea.

Suntem preocupați de perfecționarea și optimizarea activității de validare/omologare a invertoarelor, asigurând această activitate la primul contact cu un tip nou de echipament și extrapolând rezultatele pentru toți clienții care achiziționează tipul respectiv de invertor.

Colaborăm cu unitățile autorizate pentru construcții-montaj, respectiv pentru probe și măsurători electrice pentru standardizarea și îmbunătățirea documentației de PIF, instruim continuu personalul propriu implicat în activitățile de PIF a capacităților de producție dispersată în RED și de exploatare a RED care au racordate astfel de surse.

Monitorizăm implicațiile racordării capacităților de producție de energie electrică dispersată în RED asupra costurilor operaționale și investiționale și prezentăm către ANRE documentele justificative pentru recunoașterea acestora în tariful de distribuție.

Procesul pentru a ajunge să devii prosumator a fost simplificat în mod considerabil. Care este drumul prosumatorilor în relația cu DELGAZ Grid (etape racordare, avize, durată etc)?

Pașii necesari pentru a ajunge prosumator sunt stabiliți de ANRE și depind de caracteristicile tehnice ale rețelei. Pentru a îndruma clienții care doresc să devină prosumatori avem un ghid pe website-ul nostru care arată pașii care trebuie parcurși: https://delgaz.ro/energie-electrica/prosumatori.

Simplificarea are în vedere, în primul rând, reducerea termenelor în care trebuie să se încadreze OD cu menținerea cerințelor tehnice. Conformarea la aceste cerințe se va face cu costuri suplimentare din partea operatorilor. După actualizarea Ordinului ANRE 228 și finalizarea noii proceduri privind racordarea prosumatorilor, documente care sunt în acest moment în discuție și postate pe site-ul ANRE, vom publica pe site-ul propriu un ghid complet actualizat.

ANRE a venit cu noi obligații pentru operatorii de distribuție în ce privește contorizarea la prosumatori. Detaliați vă rog.

Activitățile noi care vin cu surse de finanțare pot fi cu ușurință asimilate de operatorii de distribuție. Activitățile considerate sinergice care vin fără surse de finanțare se traduc, în fapt, printr-o redistribuire a costurilor pe care OD le realiza pentru clienții și instalațiile existente, pentru acoperirea noilor facilități acordate prosumatorilor.

În unele situații concrete, costurile și obligațiile preluate de operatorii de distribuție sunt semnificative pentru contorizarea și monitorizarea energiei electrice produse de prosumatori.

Colaborăm constant cu ANRE pentru îmbunătățirea reglementarilor, respectiv pentru recunoașterea și optimizarea costurilor plecând de la premisa că fondurile disponibile din tariful de distribuție trebuie să poată acoperi atât facilitățile acordate prosumatorilor, cât și obligațiile de întreținere și dezvoltare RED pe care OD le are pentru toți ceilalți clienți.

Distribuitorii de energie vor fi obligaţi să conecteze gratuit consumatorii casnici aflaţi la cel mult 2,5 km de reţea, această prevedere urmând să se regăsească într-un proiect de lege care va modifica Legea energiei electrice şi gazelor naturale. Opinia dvs.

Aşteptăm să vedem o formă a proiectului de act normativ pentru a ne face o idee mai clară asupra prevederilor acestuia şi a modului de aplicare. Credem că este nevoie de realizarea unui studiu de impact astfel încât să putem să dimensionăm costurile aferente aplicării unei astfel de măsuri, respectiv impactul asupra bugetului anual de investiţii. Totodată avem nevoie de o imagine asupra plajei de aplicare, mai exact, cât de multe puncte de consum ar putea fi în această situaţie și să stabilim cum vor fi prioritizate aceste extinderi.

Suntem deschişi la consultări pe subiect cu autorităţile pentru a identifica împreună cele mai bune soluţii, în beneficiul tuturor părţilor implicate.

Vă mulțumesc.

Despre Delgaz Grid

Delgaz Grid, compania de distributie din cadrul Grupului german E.ON, operează o reţea de gaze naturale de circa 22.650 km în 20 de judeţe din partea de Nord şi de Vest a României (Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț şi Bacău) şi o reţea de electricitate de peste 81.500 km în şase judeţe din Moldova: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui. De la intrarea pe piaţa locală, în anul 2005, E.ON a investit circa 1,6 miliarde de euro în principal pentru modernizarea reţelelor de gaze şi electricitate şi a virat către stat impozite şi taxe de 2 miliarde de euro.


Publicat de

Cristina Trefaș

Director Editorial

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *