INTERVIU Doru VIȘAN, Secretar de Stat Ministerul Energiei: Situația actuală arată foarte clar că pentru România cărbunele reprezintă o necesitate

Publicat pe Categorii Interviuri InvesTenergy, Semnal
Prima Pagina Actual Semnal INTERVIU Doru VIȘAN, Secretar de Stat Ministerul Energiei: Situația actuală arată foarte clar că pentru România cărbunele reprezintă o necesitate

Trebuie să admitem cu toții că energia nu poate fi ieftină. Trebuie să învățăm să o prețuim și să o gestionăm corect, să nu o risipim!

  • Proiectul Unităților 3 și 4 la Cernavodă este necesar în contextul actual al pieței de energie
  • CNU să obțină un contract cu Nuclearelectrica, este unul dintre deziderate

„Să fim onești și coerenți: este ușor de luat o decizie, dar ce punem în locul cărbunelui?”, este mesajul transmis de Doru Vișan, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, într-un interviu acordat InvesTenergy. Domnia sa insistă asupra necesității de noi investiții în sectorul de producere a energiei în România. Avem un parc învechit și trebuie să îl înlocuim, susține Vișan. În partea a doua a interviului, oficialul Ministerului Energiei vine cu precizări, informații noi privind situația Companiei Naționale a Uraniului, proiectele Nuclearelectrica și pregătirile pentru iarnă în condițiile trecerii ELCEN la Primăria Capitalei.

–  În această perioadă caniculară, când avem creșteri mari la consumul de energie, respectiv la prețul energiei de bursă, cărbunele a fost de bază pentru acoperirea consumului. Cum se prezintă situația, avem să dăm țării și mai mult cărbune?

–  Legat de situația actuală, gestionăm un consum mărit, generat de temperaturile mari și de secetă și acoperirea acestui consum se face, în mare parte, cu capacitățile pe cărbune. Am activat si câteva capacități pe gaze care, de regulă, în această perioadă nu funcționau: mă refer la Elcen și Electrocentrale Galați. Funcționarea centralelor pe cărbune este condiționată și de realizarea programului de mentenanță pe care ni l-am propus, ce asigură siguranța pe perioada iernii. Faptul că funcționăm cu aceste capacități pe cărbune înseamnă, într-adevăr, față de aportul normal al regenerabilelor, o creștere a prețurilor la energie, pe care nu o putem pune însă,  în totalitate, pe cărbune, mai ales în zona celui mai mare producător –  CE Oltenia care pune în piață 1300-1400 MW pe baza contractelor bilaterale, la un preț în jur de 200 lei/MWh, nu peste acest nivel.

–  Complexul Energetic Oltenia funcționează, în prezent, cu toate capacitățile? Care este aportul  CE Hunedoara?

–  Complexul Energetic Oltenia funcționează cu toate capacitățile disponibile: 7 grupuri, după cum urmează: 3 grupuri la Rovinari – cele mai eficiente din punct de vedere economic și al costurilor; 2-3 grupuri la Turceni în funcție de disponibilitate; un bloc la Craiova pentru a asigura termia orașului și energia pentru Ford și, în anumite situații, cu o jumătate sau un bloc întreg la Ișalnița. Avem oprite, în reparații planificate, 2 grupuri – unul la Turceni (grupul nr 3), unul la Ișalnița și unul la Craiova, cu termene de finalizare în septembrie. Vom continua, până la 1 noiembrie, cu programul de reparații și la celelate grupuri programate, în speță grupul 7 la Turceni, unde avem probleme la turbină. Apoi, oprim celălalt grup la Ișalnița și facem o revizie anuală, după care grupul de la Craiova. Se asigură mentenanța grupurilor, rând pe rând. La Rovinari facem opriri de scurtă durată, revizii tehnice, nu avem lucrări de anvergură.

La CE Hunedoara avem o funcționare cu regularitate în cursul săptămânii, cu Grupul 4 de la Paroșeni care are o stare tehnică și consumuri specifice bune și, funcție de piață, cu un grup jumătate maxim două la Deva. Avem un program de mentenanță complex și la Deva, unde am găsit o situație dificilă în sensul că se impune o reparație anuală, de anvergură, după mulți ani de tergiversare a acestei decizii. Aceasta este programată pentru perioada 15 august – 1 noiembrie. Am realizat o reparație, cu înlocuire de rotor, la grupul nr. 5, care va fi repornit până la data de 15 august, urmând să fie oprit grupul nr.3.

–  Practic, în acest moment, se lucrează cu maxim posibil pe cărbune…

–  Cu maxim disponibil, da. Cerința este mai mare ca în alți ani pentru această perioadă.

–  Au mai fost astfel de situații, când în perioada de vară capacitățile pe cărbune să fie solicitate la maxim?

–  În iarna anului 2011 a mai fost o astfel de situație. Nu îmi amintesc însă să fi fost vara. Nu este o premieră, este un maxim, în sensul că evoluția climatică a configurat că în fiecare an seceta devine o ceritudine.

–  Sunteți mulțumit de comportamentul producătorilor în această perioadă solicitantă pentru ei?

–  Am primit un răspuns pozitiv din partea angajaților de la Complexul Energetic Oltenia, unde cu adevărat intră în discuție siguranța sistemului prin aportul foarte mare, peste 30%, al acestei societăți. Am reușit și convenit să acoperim activitatea minieră 7 zile din săptămână, prin rotație, respectând Codul muncii.

 Este clar pentru toată lumea că de la începutul anului ne bazăm pe cărbune. Nu pot să nu mă tem și să nu mă întreb ce o să se întâmple la iarnă…Vor reuși producătorii să facă stocurile?

–  Sunt convins că vor reuși. Dar, în același timp, aveți dreptate. Nu este o normalitate pentru centralele de bază pe cărbune, cum le denumim noi, energeticienii, care funcționează în bandă, acest regim de exploatare în care cu greu îți faci loc la programul de mentenanță. Ne-am fi dorit, în mod normal, o altă configurare a programului de mentenanță cu mai multe grupuri și un alt program de realizare stocuri de cărbune.

–  Se lucrează deja la stocurile de cărbune? Au fost demarate pregătirile pentru programul de iarnă?

–  Sub coordonarea secretarului de stat – dl Andrei Maioreanu, Ministerul Energiei a demarat pregătirile pentru programul de iarnă. În ce privește stocurile, la CE Oltenia avem deja un milion tone de cărbune. Suntem la limită. Am luat măsuri de creștere a capacității de transport; am avut discuții repetate cu CFR Marfă. Transportul rămâne o problemă. O altă direcție, vitală pentru cărbune, este adoptarea HG pentru Roșia. Reactivarea depozitului de la Roșia este obligatorie în actuala configurație; din septembrie putem câștigă 3 navete pe zi. Din fericire, avem acordul Direcției de Mediu Gorj; respectăm toate condițiile impuse de legislația de mediu. Acest depozit este activat numai pe perioada programului de iarnă.

–  Se poate descurca România fără cărbune? Cum și dacă ați vedea mixul energetic fără cărbune?

–  Situația actuală arată foarte clar că pentru România cărbunele reprezintă o necesitate, la un nivel care este bine să îl stabilim cu certitudine, luând în considerare astfel de fenomene care se pot repeta: secetă, deci aport hidro redus, lipsă vânt. Sunt factori pe care nu îi putem controla și atunci rezervele de capacitate pe cărbune sunt absolut necesare în condițiile în care respectăm și legislația pe mediu.

 Ținând cont de actuala situație, proiectul de strategie energetică va suferi modificări?

–  Da, în acest sens s-a creat un grup de lucru. Discutăm de ajustări și, mai ales, de configurări precise. Strategia este în prezent, în avizare, la Ministerul Mediului.

–  Noile propuneri de directive europene din sectorul energetic impun anumite bariere tehnice, care practic vor scoate din piață producția de energie pe cărbune. Este pregătită România în acest sens? Putem avea, ca țară, o poziție argumentată privind necesitatea cărbunelui în mixul energetic?

–  Discutăm de noile valori aprobate de Parlamentul europeran, care în curând vor fi publice. În primul rând, trebuie să analizăm la rece situația, să vedem ce înseamnă din punct de vedere tehnic rezolvarea situației. Abordarea trebuie să fie exactă și fără panică, în sensul că sunt valori care pot fi respectate prin măsuri primare. În acest sens, vom realiza o analiză în perioada următoare,vom vedea ce soluții tehnice și financiare vom găsi. Important este că dispunem de o perioadă de grație de 4 ani. Sunt convins că nu se elabora legislația dacă nu exista și soluția tehnică. Suntem preocupați și de gestionarea situației dificile de la CE Oltenia, care are un vârf în acest an de rambursat credite pentru instalațiile de desulfurare și șlam dens realizate în anii trecuți. Acum, trebuie să venim cu ajustări tehnice peste aceste soluții.

Mesajul pe care vreau să îl transmit este să fim onești și coerenți: este ușor de luat o decizie, dar ce punem în locul cărbunelui? Împreună cu dl Ministru Toma Petcu și colegii de la Transelectrica insistăm pentru realizarea investiției Grupului 5 de la Rovinari, care este absolut necesară. Ne bazăm și pe investiția în ciclu mixt de la Romgaz. România are nevoie de investiții în sectorul de producere a energiei. Avem un parc învechit și trebuie să îl înlocuim.

 Din ce an se poate baza România pe noi capacități de producere energie?

–  Am deblocat în acest an investiția de la Grupul 5 Rovinari, am finanțat din fonduri proprii începerea lucrărilor și ceea ce este important, au avut loc săptămâna trecută primele discuții cu Eximbank și răspunsul a fost pozitiv, generat și de conjunctura actuală și de cash-ul CE Oltenia foarte bun. Termenul pentru ca acest grup să fie operațional, discutat și  agreat în Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia, este 2020.

–  Cum se prezintă mineritul azi?

–  Mineritul are două componente: de lignit, unde este o certitudine că rămâne în piață, generată de costul gicacaloriei la cărbune ce mai poate fi îmbunătățit. În acest sens, sunt promovate cele două hotărâri de guvern, pentru Roșia și pentru Jilț. Mergem pe această linie – de continuare cel puțin a nivelului actual de producție. Anul acesta, față de un prognozat de 21 milioane tone cărbune, se va realiza 20 milioane tone cărbune. Este o certitudine.

La huilă, avem din păcate, din cauza prețului foarte mare, o abordare de restructurare convenită cu Comisia Europeană. Din total 4 exploatări,  2 rămân funcționale și pentru alte 2 a fost autorizat ajutorul de stat de închidere, s-a promovat HG în acest sens. Ne-am propus și am obținut acordul de principiu al Consiliului Concurenței și Comisiei Europene pentru prelungirea termenului de închidere, pentru a realiza efectiv o închidere conformă până în 2018 pentru exploatările Lupeni și Lonea și, respectiv, partea de exploatare. Iar partea de închidere, până în 2024, în funcție de ce rezultă din programul de închidere.

Până în 2018, CE Hunedoara funcționează cu 4 exploatări. Programul de restructurare este strict configurat pe programul de închidere. În ce privește situația juridică, compania este ieșită din insolvență, este o cerere nouă în instanță, care a respins în primă fază cererea complexului de intrare în insolvență. După soluționarea unor contestații, instanța se va pronunța.

Foarte important de menționat: la CE Hunedoara am reușit deblocarea investiției de mediu de la Paroșeni, s-au reluat lucrările. Angajamentul este ca investiția să fie finalizată până la finele anului și grupul de la Paroșeni să răspundă noilor cerințe de mediu.

–  Să revenim la CE Oltenia, care a devenit o companie profitabilă. Rezultatul pozitiv la 6 luni a fost posibil pe fondul situației actuale determinate de creșteri mari ale prețului la energie pe bursă…Ce alți factori au mai contribuit?

–  Este o altă abordare în cadrul companiei în sensul că această companie reprezintă pentru SEN o necesitate. Programul de restructuare a fost privit tot timpul numai prin prisma disponibilizărilor de personal, un lucru extrem de negativ pentru companie. Restructurare înseamnă să abordezi toate componentele. Am fost de acord cu restructurarea personalului dar într-o cifră mai mică și fără a face atingere la personalul operativ. Avem carențe mari în această zonă și, mai ales, în atragere de personal calificat.

După cum cunoașteți, am revizuit programul  de restructurare și efectuăm o reevaluare a personalului. Am prioritizat programul de mentenanță și investiții, care a fost abandonat în totalitate. Un lucru extrem de grav, nociv pentru companie.

–  Constat că este liniște la CE Oltenia. Cum este relația cu sindicatele?

–  Eu aș spune că este mai degrabă o muncă continuă. Nu am mai avut pauza de respiro specifica anilor trecuți între iarnă și vară. Am avut un regim de operare la maxim în toată această perioadă. Beneficiem de sprijinul sindicatelor, am găsit o abordare responsabilă. Consider că este meritul majoritar al directorul general Sorin Boza, care prin dialog, a creat o liniște socială favorabilă pentru bunul mers al activității CE Oltenia.

–  Minerii lucrează 7 zile din 7 în această perioadă. Vor beneficia de plata orelor suplimentare sau de creșteri salariale?

–  Nu este vorba de creșteri salariale. Pe anumite facilități ale contractului colectiv de muncă s-au găsit soluții cu încadrare în buget și, astfel, a rezultat o anumită creștere pe fiecare angajat. Ce s-a mai făcut și apreciez este ridicarea clasei minime de la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce nu era corect pentru o muncă calificată, de operator, electrician etc. Pentru plata orelor suplimentare, conform legii și contractului colectiv de muncă, vom veni cu argumente necesare la Ministerul Finațelor, respectiv creșterea volumului de activitate și timpului de muncă lucrat în zilele de sâmbătă și duminică.

–  Cum vedeți viitorul CE Oltenia?

–  Este o certitudine că avem nevoie de această companie și că toți să facem de așa manieră încât să stabilizăm această societate și, mai ales, să îi creăm credibilitatea necesară care a fost grav afectată.

INTERVIU Partea a IIa

–  Domnule Secretar de Stat, care este situația actuală a Companiei Naționale a Uraniului – CNU. Aveți soluții pentru această societate?

–  La Compania Națională a Uraniului este o situație extrem de dificilă. Am găsit compania, în luna ianuarie, fără niciun contract. Am realizat o analiză și acționăm cu pași mărunți care să conducă la o configurare clară a acestei societăți adaptată la noile conditii economice, în contextul în care toate deciziile sunt legate de ajutorul de stat autorizat de Comisia Europeană.

Concret, am deblocat ajutorul de salvare și am asigurat o anumită liniște socială. Am configurat elementele necesare pentru a încheia un contract cu Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS). CNU are un contract activ din această lună. În contextul dat, am notificat Comisia Europeană asupra programului de restructurare care are două componente: de subvenționare a activității pentru a crea o securitate pe uraniu și o componentă investițională pentru Uzina de la Feldioara, deschiderea unui nou zăcământ la Tulgheș Grinţieş și închiderea controlată, pe o perioadă mai lungă de timp, pentru mina de la Crucea, unde este o situație de zăcământ epuizat.

Așteptăm avizul final al Comisiei Europene pentru programul de restructurare în toamna acestui an. Am primit deja primele observații. În cazul unui aviz negativ  – s-a luat în calcul și acest lucru – suntem pregătiți să mergem pe o altă abordare, însă sper să nu avem o astfel de situație

–  Cum evoluează relația dintre CNU și Nuclearelectrica?

–  Până acum, au fost patru tentative de participare a CNU la licitațiile organizate de compania Nuclearelectrica pentru achiziția de combustibil. Din păcate, pe actuala structura a costurilor, CNU a pierdut. Dar nu abandonăm! Este unul din deziderate: CNU să obțină un contract cu Nuclearelectrica doar pentru o cotă parte a necesarului de combustibil.

–  Retehnologizarea Unității 1 a CNE Cernavodă și realizarea Unităților 3 și 4 sunt proiectele importante, pe termen lung, la Nuclearelectrica. Ministrul Energiei a anunțat că se va lua în curând o decizie privind demararea retehnologizarii Unității 1, după ce CNCAN stabilește împreună cu SNN strategia de autorizare și implicit cerințele pentru obținerea acesteia, în baza unui studiu comandat de companie. Când apreciați că va fi luată această decizie?

–  Studiul va fi finalizat în toamna acestui an și va configura foarte clar ce ne dorim și ce este fezabil. Se analizează o prelungire a duratei de funcționare pentru a putea pregăti retubarea Reactorului 1. Totodată, să decidem cu cât anume putem prelungi durata de viață a acestuia. Suntem în grafic cu pregătirile. Defecțiunile tehnice repetate ne îngrijorează, însă colectivul de la SNN s-a comportat bine, cu foarte mult profesionalism, deciziile luate au fost corecte.

–  Ce ne puteți spune despre negocierile pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă? Care este opinia dvs cu privire la necesitatea acestui proiect?

–  Negocierile cu reprezentanții companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) privind constructia reactoarelor 3 si 4 se reiau luna viitoare. După părerea mea, sunt șanse mari de reușită. Acest proiect este necesar în contextul actual, cu temperaturi exterioare extreme atât pe perioada verii, cât și a iernii, vârfuri de consum și solicitări la maxim a capacităților pe cărbune.

–  Noi investiții înseamă preț mai mare la energie plătit inclusiv de consumatorii casnici ?

–  Referitor la acest subiect, trebuie să admitem cu toții că energia nu poate fi ieftină. Trebuie să învățăm să o prețuim și să o gestionăm corect, să nu o risipim. Orice negawattoră produs înseamnă un consum de un anumit tip de combustibil, care este parte din avuția țării noastre. Trebuie să prețuim fiecare megawattoră, să dezvoltăm această cultură în rândul românilor. Sunt de acord că nu trebuie să producem ineficient, dar nici să închidem, să renunțăm la capacități existente nu este o soluție.

–  Avem nevoie de energie din surse regenerabile?

–  Sigur că da. Este un aport deosebit, se folosește o tehnologie performantă și nepoluantă.Trebuie să recunoaștem importanța surselor regenerabile de energie, dar trebuie să avem și soluții pentru acoperirea dezechilibrelor din funcționarea acestui tip de resursă. Un amestec echilibrat al surselor de E-SRE cu combustibilii tradiționali poate satisface cerințele noastre de energie, fără a epuiza resursele naturale.

–  Guvernul a aprobat cadrul legal care permite vânzarea acțiunilor ELCEN către Primăria Capitalei.

–  România se bazează pe cei 650 MW ai ELCEN. Trecerea ELCEN la Primăria Capitalei este cea bună soluție având în vedere că București este una dintre cele mai mari piețe de energie termică ca dimensiune din Europa și funcționează în sistem integrat. Preluarea se va face cu obligația de a asigura siguranța sistemului energetic național pe componenta energie electrică și servicii de sistem.

Între timp, se fac pregătirile pentru iarnă. Suntem în grafic… Se efectuează lucrările de mentenanță, negocierea contractului de gaze. Toate acestea sunt în continuare în responsabilitatea Ministerului Energiei, cel puțin în această iarnă.

–  Vă mulțumesc.


Publicat de

Cristina Trefaș

Director Editorial

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *