INTERVIU Lăcrămioara Diaconu Pințea, membru Directorat, despre misiunea care părea imposibilă la CE Oltenia, dar s-a realizat: Timp de mai bine de un an, lună de lună, zi de zi s-a lucrat la atragerea băncilor și a investitorilor privați către o companie care era sub spectrul insolvenței

Publicat pe Categorii Esential, Interviuri InvesTenergy, Minerit, Semnal
Prima Pagina Actual Esential INTERVIU Lăcrămioara Diaconu Pințea, membru Directorat, despre misiunea care părea imposibilă la CE Oltenia, dar s-a realizat: Timp de mai bine de un an, lună de lună, zi de zi s-a lucrat la atragerea băncilor și a investitorilor privați către o companie care era sub spectrul insolvenței
  • Este o interdependență a lucrurilor în planul CE Oltenia. Fără finanțare bancară, fără investitori, ajutorul de stat nu s-ar fi aprobat. Fără ajutor de stat, nu exista viitor pentru CEO.
  • Trebuie spus că, fără cele două centrale pe bază de gaze naturale, nici planul CEO nu se mai îndeplinește, nici România nu va avea capacitățile necesare pentru a-și asigura securitatea energetică.
  • Ținta CEO este suplimentarea producției de electricitate față de cea bugetată, cu un procent de 5 până la10%. Este o măsură temporară, ce poate fi acceptată de Comisia Europeană, dacă nu conduce la depășirea sumei aprobate.
  • Toată lumea este preocupată de ce se întâmplă pe o perioadă scurtă de timp și exista riscul ca deciziile cu privire nu doar la existența unor proiecte, ci și accelerarea acestora, să cadă pe planul doi.

În contextul crizei energetice, România se bazează în continuare pe cărbune, dar în același timp are nevoie mai mult ca oricând de noi capacități de producție. Complexul Energetic Oltenia ia măsuri pentru o suplimentare a producției și are în plan realizarea unor proiecte majore de investiții, compania fiind în plin proces de restructurare și decarbonare, aprobat de Comisia Europeană. Acesta are la bază doi piloni principali: construirea de noi capacități bazate pe energie solară și pe gaze naturale (proiecte fotovoltaice și centralele de 475 MW Turceni și 850 MW Ișalnița pe gaz natural) și reducerea capacităților existente pe bază de lignit.

Despre “revoluția” de la CE Oltenia: cum decurge planul de acțiuni, cum au fost convinși reprezentanții Comisiei Europene să aprobe ajutorul de stat, cum s-a reușit atragerea băncilor pentru finanțarea proiectelor de investiții, dar și atragerea investitorilor în acestea, în situația în care CEO era sub spectrul insolvenței, precum și despre alte aspecte de maxim interes pentru societate și angajații săi, dar și pentru sistemul energetic național, am discutat cu Dna Lăcrămioara Diaconu Pințea, membru în Directoratul CE Oltenia.

Situația actuală arată foarte clar că pentru România cărbunele reprezintă o necesitate… Cu ce capacități funcționează în prezent CEO? Ați luat măsuri pentru o suplimentare a producției de cărbune?

Atingeți un subiect de actualitate, un subiect fierbinte încă de la începutul anului. Este într-adevăr o preocupare în cadrul CEO. Avem un plan de afaceri până în 2030, acoperit de perioada de restructurare până în 2026, care înseamnă – printre alte obiective – și definirea unor ținte de producție și de profitabilitate la care trebuie să ajungem. Or, dacă ne uităm la nevoia din sistemul energetic românesc, care a început din primăvară și se profilează și pentru următoarea perioadă și care presupune depășirea țintelor incluse în planul de afaceri, firește că am început discuțiile cu oficialii Ministerului Energiei și ai Comisiei Europene – DG Competition, pentru a decide cum să procedăm într-o astfel de situație, astfel încât să ne asigurăm că ne îndeplinim angajamentele și respectăm și obligațiile implicite în România. Ceea ce am agreat, ca principii, este că putem implementa o serie de măsuri temporare, fie că vorbim de creșterea producției sau a unor cheltuieli pe care această creștere le va atrage. Orice modificare în structura planului de afaceri se poate realiza temporar, existând înțelegere din partea oficialilor CE doar în măsura în care nu este necesar un ajutor de stat suplimentar. Este un principiu din Tratatul UE care nu poate fi încălcat: un ajutor de stat se acordă o singură dată. Dacă CEO crește producția și acest lucru nu conduce la depășirea sumei deja aprobate și este o măsură temporară, atunci aceasta poate fi acceptată.

Ați anunțat că aveți nevoie de mai mulți angajați – 600 la număr – în vederea creșterii producției de energie electrică. Ați reușit în acest demers?

Aceasta este situația de la care am plecat încă din primăvară – practic o suplimentare a producției necesită și o forță de muncă mai mare, dar tot în ideea de a rămâne în cifrele stabilite în planul de restructurare pe toată perioada acestuia. Am angajat temporar 600 de persoane, inițial am stabilit sfârșitul anului, dacă este nevoie mai prelungim perioada pentru a trece iarna cu bine. Dintre acești angajați, nu toți au lucrat anterior la CEO, trebuie să le dăm posibilitatea să învețe ce au de făcut, ținta noastră fiind să suplimentăm producția de electricitate pe care poate compania să o aducă în plus față de ce avea bugetat, cu un procent de 5 până la 10%.

Este cărbunele soluția în actuala criză energetică, nu doar pentru România?

Dacă ne gândim ca fiind una dintre soluții, da. Nu cred că poate fi singura soluție, ținând cont de limitările tehnice cu privire la producția de cărbune, care există în România. Și dacă am vrea, nu putem să producem mult mai mult cărbune. Fiecare țară, cu limitările specifice. Toată lumea are o anumită flexibilitate, dar până la urmă va fi un cumul de soluții, nu poate să vină soluția în actuala criză energetică dintr-o singură direcție.

Am reținut mesajul transmis de CE Oltenia, la 10 ani de activitate: Energia produsă pe bază de cărbune este cea mai sigură, iar lipsa cărbunelui ar afecta puternic securitatea sistemului energetic… La iarnă, tot cărbunele ne salvează?

Așa cum am spus anterior, nu știu dacă ne putem baza doar pe una dintre surse. Eu cred că trebuie să ne uităm astfel: România are un mix energetic foarte echilibrat și fiecare sursă din acest mix poate să fie soluția. E mai greu la gaze, mă refer la disponibilitatea la nivel regional și global. Și energia din surse regenerabile, firește nu știm cât soare și vânt vom avea… Dar, dacă există capacitate instalată, atunci crește și șansa ca atunci când e soare și vânt, să avem o suplimentare a producției. Cred că, la sfârșitul zilei, fiecare sursă va fi maximizată și acolo unde nu se închide balanța, vom ajunge la import, cum de altfel se și întâmplă.

Cred că ar trebui să ne preocupe foarte mult, dincolo de aceste soluții temporare, cum accelerăm punerea de noi capacități de producție în funcțiune. Teama mea este că toată lumea este preocupată cu ce se întâmplă acum, pe o perioadă scurtă de timp, și deciziile cu privire nu doar la existența unor proiecte, ci și accelerarea acestora, cad pe planul 2. Ceea ce este greșit!

România va avea în sfârșit o Strategie Energetică 2022-2030, cu perspectiva anului 2050. Documentul a fost pus de Ministerul Energiei în consultare publică. Programul de investiții prioritare din SEN prevede, printre altele, implementarea Planului de decarbonare al Complexului Energetic Oltenia. În ce stadiu sunteți cu implementarea acestui plan?

Planul de decarbonare al CEO are două dimensiuni. Prima se referă la pregătirea studiilor de fezabilitate, ca la orice proiect, care să indice cam ce soluții tehnice ai putea avea la îndemână și cu ce profitabilitate. Alegi un concept, se inițiază un proces de autorizare, un demers la bănci pentru identificarea surselor de finanțare, pentru a structura un mix de finanțare. Am parcurs aceste etape, avem studiul de fezabilitate, am demarat procesul de autorizare – avize de urbanism, avize de mediu, iar obținerea Avizelor Tehnice de Racordare este în faza finală sau s-a realizat deja pentru unele proiecte. Estimez că obținerea autorizațiilor de construcție se va realiza în prima jumătate a anului viitor. Ținând cont că procesul a început acum mai bine de un an, nu e rău, dar putea fi mai bine apropo de nevoia de a accelera proiectele de investiții în sectorul energetic.

CEO nu ar fi putut face aceste proiecte de investiții de una singură, poate doar cu excepția situației în care ar fi avut un bilanț și o situație financiară solide. Nu a fost cazul. Ne-am dus după ajutor de stat, ne-am dus practic în ultima clipă, când nicio bancă nu mai voia să mai finanțeze nimic legat de CEO pentru că era deja în risc de default, de a intra în insolvență și în incapacitate de plată. CEO nu numai că nu putea să dezvolte proiecte noi, această companie nu putea exista pentru a-și derula activitățile existente. În ultimă instanță, am ajuns să cerem ajutor de stat, atât bani pentru ca activitatea existentă să aibă oxigen, cât și o parte din banii necesari pentru a dezvolta proiectele noi, care la rândul lor să restaureze profitabilitatea companiei și capacitatea ei de a genera un cash-flow sănătos. Important de știut: ajutor de stat pentru restructurare ți se acordă doar dacă demonstrezi că devii profitabil. Cu ajutorul de stat primit am putut atrage alte fonduri pentru a acoperi 100% nevoia pentru noile proiecte. Decizia de ajutor de stat descrie foarte clar criteriile care au stat la baza emiterii acesteia – cel menționat mai sus privind restaurarea profitabilității, apoi existența unei contribuții proprii reale și efective și, respectiv, evitarea denaturării concurenței. Aceste criterii au fost îndeplinite de CEO: asumarea înființării de SPV-uri pentru proiectele noi, primirea de oferte angajante de la investitori, de preferat competitori, pentru a-i atrage în proiectele noastre, precum și de oferte indicative (Heads of Terms) de la bănci. De altfel, băncile au acceptat să finanțeze proiectele CEO doar în ipoteza în care se constituie acele SPV-uri în parteneriat cu alți investitori.

De mai bine de un an, lună de lună, zi de zi s-a lucrat la atragerea băncilor și investitorilor privați către o companie care era, în continuare, sub spectrul insolvenței.

O misiune care pare imposibil de realizat…

Da, o misiune care părea imposibilă și cu toate acestea s-a ajuns la o înțelegere. Oficialii Comisiei Europene au fost înțelegători, au văzut că făceam eforturi mari și progresam în mod constant. Ce s-a mai văzut din partea cealaltă, cred, a fost o cooperare excelentă între reprezentanții Ministerului Energiei, Consiliului Concurenței și cei ai CE Oltenia și suntem recunoscători pentru tot sprijinul primit. În septembrie- octombrie anul trecut, chiar ei au început – la nivel înalt – să dea mesaje pozitive către investitori și bănci, indicând progresul pe care îl făcea CEO, că sunt încrezători că am putea ajunge la linia de sosire. Practic, cu acest mesaj pozitiv am reușit să creștem credibilitatea proceselor pe care le derulam. Când am avut momentul de bilanț cu Comisia Europeană, în decembrie anul trecut, când am prezentat documentele și progresul realizat, unul dintre livrabile erau ofertele angajante de la investitori privați. Și am prezentat oferte angajante. Al doilea lucru – termenii de referință cu bănci comerciale și instituții financiare internaționale. Cumulat, 600 de milioane de euro, pe care la momentul respectiv i-am “strâns” de la bănci și investitori. În afara celorlalte angajamente pe care noi și statul român le aveam de îndeplinit. Dacă aceste două ingrediente lipseau, nu exista ajutor de stat și nu existau proiecte.

Cum ați reușit totuși să convingeți și să obțineți finanțare de la bănci?

Cu băncile am început discuțiile în primăvară când nu exista nicio scrisoare de interes din partea acestora. Am luat-o de la capăt cu discuțiile, am căutat o soluție – ne-am gândit să structurăm finanțarea în afara CEO – project finance. Reprezentanții băncilor ne-au transmis să renunțăm la ideea de finanțare directă [corporate loan] către CEO, pentru că în analizele lor, în Comitetele de risc nu va trece niciodată o decizie în care să dea bani unei companii care în ultimii 3 ani a fost pe minus, cu pierderi acumulate de miliarde de lei. Orice expunere la bilanțul CEO făcea misiunea imposibilă. Deci, decuplarea de bilanțul CEO înseamnă că un SPV sau o companie de proiect la care CEO deține o participație primește o finanțare tip project finance dacă acesta la rândul său demonstrează viabilitate și capacitatea de a rambursa creditul fără niciun ajutor de la acționari. Băncile condiționează acordarea împrumutului de existența contractelor de vânzare de energie pe termen lung (PPA), a contractului de execuție a lucrărilor, contractul la cheie (EPC) și, în cazul centralelor pe gaze naturale, și a contractului de achiziție gaze naturale. În acest moment, se lucrează la o parte dintre aceste contracte, iar băncile parcurg etapa de due diligence de mediu și social, tehnic și juridic. Echipele CEO și ale băncilor lucrează în paralel pentru ca mecanismul și soluția care să ne ducă la o semnare a acordurilor de împrumut în prima parte a anului 2023, dacă toți pașii sunt parcurși la timpul lor.

Este vorba despre două împrumuturi sindicalizate pentru proiecte care însumează 1,5 miliarde de euro, din care finanțarea bancară ar putea să acopere între 10 si 30%, în funcție de proiect.

Am pus pe hărtie un plan și condiții care vor fi parte din contract. Dacă tot planul respectiv, cu analizele pe care trebuie să le facă băncile, sunt satisfăcătoare și avem toate contractele menționate anterior, pe care trebuie să le verifice, putem ajunge la punctul în care să semnăm contractele de împrumut în prima parte a anului viitor. Practic, de doi ani vorbim cu băncile, dar acum “moralul” și apetitul băncilor pentru proiectele de investiții ale CEO a crescut exponențial. La început a fost multă neîncredere, am plecat de la zero, de la minus unu. Lucrurile s-au schimbat după ce a venit ajutorul de stat, aprobarea pentru banii din Fondul de Modernizare, au venit partenerii, proiectele se mișcă. Se văd progresele în ultimii 2 ani.  

Cum ați reușit să atrageți investitori în proiectele de investiții ale CE Oltenia?

Cu investitorii, discuțiile au început după o scurtă consultare în vara anului trecut. Din octombrie, am lansat procesul de identificare a unor investitori, cu o durată foarte scurtă – de 3 luni. În mod normal, un astfel de proces evoluează pe parcursul unui an de zile, chiar mai mult, la astfel de proiecte majore de investiții. Am câștigat timp prin faptul că nu am pus, așa cum e normal, contractul de asociere sau de vânzare-cumpărare, dacă e cazul de acțiuni. Am stabilit că negociem ulterior. Am găsit soluții ca să compactăm cât se poate de tare procesul. Investitorii au văzut că vom avea finanțare bancară, finanțare din Fondul de Modernizare, ajutor de stat, atunci au înaintat oferte angajante. După ce și-au făcut calculele, au văzut că sunt proiecte foarte bune și atractive, în sensul în care ai o finanțare deja identificată și cu angajamentele din planul de restructurare. Practic, am reușit să atragem doi investitori, OMV Petrom și ALRO, pentru 5 proiecte. Astfel, CE Oltenia va construi, în parteneriat cu OMV Petrom, patru parcuri fotovoltaice cu o putere totală de ~450 MW. Iar ALRO a fost selectată de CE Oltenia pentru a construi împreună centrala electrică pe gaze naturale de 850 MW la Ișalnița. Suntem într-un impas, deocamdată, cu privire la centrala de la Turceni și cele patru parcuri fotovoltaice, după ce documentele tranzacției privind asocierea CE Oltenia cu Tinmar Energy nu au fost aprobate de Adunarea Generală a Acționarilor CE Oltenia. Dacă aceasta va fi în continuare poziția actionarilor, nu ne rămâne decât să reluăm procesul de selecție și sper că vom primi noi oferte pentru acest proiect.

Trebuie spus că, fără aceste proiecte – cele două centrale pe bază de gaze naturale, nici planul CEO nu se mai îndeplinește, nici România nu va avea capacitățile necesare pentru a-și asigura securitatea energetică. Chiar dacă ținem cărbunele, cum am spus anterior, avem o limitare fizică în a produce o anumită cantitate de cărbune. Nevoia de energie, vedem, este constantă sau chiar în creștere, capacitățile de producție sunt vechi – cele pe lignit cu atât mai mult, există o limitare fizică a centralelor dar și a producției de cărbune.

În final, în legătură cu planul CEO, aș remarca interdependența lucrurilor: fără finanțare bancară, fără investitori, ajutorul de stat nu s-ar fi securizat, nu s-ar fi aprobat. Și fără ajutor de stat, nu exista viitor pentru CEO. Și, tot timpul, noi i-am informat pe reprezentanții CE despre progresele pe linie cu băncile, cu investitorii, progres pe partea cu Fondul pentru Modernizare.

Ce faceți mai departe?

Încă nu am ajuns la final cu toate contractele de asociere. Tot ce s-a pregătit trebuie să se materializeze, ca proiectele să fie realizate la timp și în bugetul estimat. De asemenea, trebuie să avem finanțare bancară asigurată, contractele cu băncile să fie semnate. Apreciem că le vom semna în prima parte a anului viitor, dar în strânsă legătură cu celelalte acțiuni, care vor rămâne dependente. Prima întrebare când avem o convorbire cu băncile este cum merge cu parteneriatele… Nu întreabă de autorizările pentru proiecte.

Ne-am propus ca în perioada următoare să înființăm aceste societăți mixte – SPV-urile. Lansarea licitației care va conduce la execuția de lucrări a proiectelor la cheie poate fi făcută doar de SPV. Nu există altă posibilitate.

Tot în perioada imediat următoare vom semna contractul cu statul român pentru finanțarea din Fondul de Modernizare.

Ați demarat proiectul de divizare parțială a CE Oltenia. O parte din patrimoniul societății va fi transferat noii societăți Electrocentrale Craiova…

Da, au avut loc AGOA și AGEA anul trecut și în august 2022, în cadrul cărora s-a aprobat acest pas, care reprezintă una dintre măsurile din planul de restructurare.  Acum, se pun în aplicare acele decizii, iar Societatea Electrocentale Craiova SA a fost înregistrată la Registrul Comerțului cu data de 30 septembrie 2022

Categoric, este una dintre cele mai complicate și complexe restructurări din energia românească. Sunteți optimistă în privința succesului planului de reorganizare a CE Oltenia?

Dacă începutul acesta bun pe care l-am văzut cu toții se păstrează ca tempo și abordare pragmatică, practică, orientată către rezultat a tuturor celor implicați, atunci sigur că da, va fi un succes.

Să înțeleg că la CEO aveți o echipă de specialiști care se ocupă de implementarea planului de afaceri? Știu că sunteți implicată în acest proces laborios și revolutionar pentru CEO.

Noi, membrii Directoratului, suntem implicați și urmărim cu atenție întreg procesul. Dincolo de acest lucru, există două echipe cheie: cea de strategie și cea de proiecte de investiții. Echipa de strategie a coordonat tot procesul de pregătire a documentației pentru obținerea aprobării ajutorului de stat și care este organizată pe o logică de proiecte, având în cadrul ei și un Project Management Office, un departament care e deasupra celor care implementează celelalte măsuri din Planul de Restructurare. Altfel spus, o măsură pe care am alocat-o activităților operaționale cum ar fi de exemplu Departamentului de Producție va fi mereu verificată, vom urmări dacă se implementează. Este un departament creat în linie cu bunele practici de proiecte de transformare, cu rol de monitorizare, supervizare, verificare implementare. Funcționează ca două perechi de ochi, cu o asumare a responsabilității foarte clară, membrii din Directorat fiind Owneri/ proprietari de măsură de restructurare.

Echipa de proiecte de investiții a plecat la drum tot în 2020, în paralel cu pregătirile pentru ajutorul de stat, începând cu studiile de fezabilitate și procesul de autorizare. În curând, după ce vom realiza societățile de proiect, vor fi și resurse umane alocate de parteneri. În plus va fi un Owner Engineer, un consultant tehnic, pe fotovoltaice (avem deja compania Ramboll) și pentru centralele pe gaze, cu experiență vastă în astfel de proiecte.

Ambele echipe au lucrat exemplar pentru pregătirea aplicatiilor și obținerea finanțării din Fondul pentru Modernizare. Toată munca din spatele obținerii ajutorului de stat a fost susținută de echipele de consultanți ai PwC și Energobit și al căror rol a fost esențial în succesul demersurilor CE Oltenia.

Aveți susținerea sindicatelor în realizarea planului de afaceri?

Noi considerăm sindicatele un partener de dialog, un sprijin acolo unde – prin dialog – putem să înțelegem ce nevoi avem și unii, și alții. Nu au fost întotdeauna discuții simple și concise și mi-aș fi dorit să fim mai aplicați și mai concentrați pe ceea ce aveam de rezolvat. Mi-aș fi dorit să fi discutat mai aplicat și pe planul de restructurare, încă de la început. În final, am făcut acest lucru, dar cred ca am înțeles cu toții cum să colaboram și mai bine pe viitor.

Fondul Proprietatea nu intenționează să participe la majorarea de capital social cu valoarea terenurilor ce vor fi aduse de CE Oltenia în noile investiții – centrale fotovoltaice și centrale de gaz pe motiv că deținerea sa la societate s-ar dilua la aproximativ 5%. Reprezentanții Fondului Proprietatea susțin că ar fi necesară o modificare a legislației actuale astfel încât evaluările tuturor terenurilor cu care ar urma să fie efectuată majorarea de capital să poată fi efectuate la valoare justă. Care este opinia dvs? Decizia FP va bloca implementarea noilor investiții?

În primul rând, noi am încheiat cu Fondul Proprietatea și cu Ministerul Energiei un acord, care a fost unul dintre livrabilele pentru Comisia Europeană, în care am prevăzut unele aspecte care aveau legătură atât cu decizii de care depindea aprobarea ajutorului de stat, dar și alte decizii care ar urma și ar răspunde unor nevoi ale Fondului Proprietatea, care urmează să ajungă în AGA. Cred că abordarea a fost una bună, sănătoasă. Într-adevăr, este nevoie de o schimbare a legislației pentru că, în România, orice creștere de capital cu încorporarea valorii terenurilor conduce în momentul de față la o valoare distorsionată. Confirm că este nevoie de așa ceva, se lucrează la modificarea HG 834, Ministerul Energiei a inițiat modificările, dar este nevoie de concursul altor ministere pentru a finaliza acest demers necesar.  

Cred că, în linie cu acordul încheiat, vom găsi împreună o soluție ca să nu întârziem constituirea SPV-urilor. CEO trebuie să aducă în SPV-uri acele terenuri și nu concepem o altă modalitate fără a se opera schimbările legislative. Nu cred că vom ajunge în situația în care Fondul Proprietatea să blocheze implementarea noilor investiții și nu cred că ar fi în spiritul celor convenite în acord.

O ultimă întrebare: faceți parte din echipa de conducere a uneia dintre cele mai importante companii pentru România, ați deținut poziții de management în cadrul OMV Petrom. Cum v-ați impus în domeniul energetic, pe linie profesională?

În prima etapă a experienței mele profesionale am învățat cât am putut de la cei din jurul meu, colegi, superiori sau colaboratori externi și m-am calibrat ca și performer, om care livrează performanță. Cam de la vârsta de 30 ani, când am început să am și roluri de conducere am adăugat ceva: am căutat locurile și proiectele care îmi permiteau să stabilesc obiective ambițioase, pentru mine și echipele mele. Performanța în proiecte și activități cu impact este deviza mea.

Vă mulțumesc.


Publicat de

Cristina Trefaș

Director Editorial

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *