“Dacă reușim să ne așezăm la aceeași masă – distribuitor, primării și consilii județene – și să avem o planificare coordonată încă din etapa de proiectare, este o mare realizare. În final, câștigul este al tuturor: proiecte mai bine coordonate, costuri mai mici, termene mai scurte și, cel mai important, investiții realizate mai eficient” – Mihaela SUCIU
Dezvoltarea accelerată a comunităților, proiectele finanțate din fonduri europene, extinderea zonelor rezidențiale și industriale, dar și noile nevoi de consum pun o presiune tot mai mare asupra rețelelor de distribuție a energiei electrice. În acest context, coordonarea dintre operatorii de distribuție și administrațiile locale devine esențială.
DEER a început de mai mulți ani un proces de consultare a autorităților județene și locale, inclusiv în etapa de pregătire a programelor de investiții. În paralel, întâlnirile cu autoritățile locale și județene organizate de companie, în sucursale, urmăresc identificarea, încă din faze incipiente, a proiectelor comunităților și corelarea acestora cu dezvoltarea rețelelor electrice.
Pentru Mihaela Suciu, Director General Distribuție Energie Electrică Romania, cheia este ca dialogul să înceapă înainte ca proiectele să ajungă într-o etapă avansată. O stație de încărcare pentru vehicule electrice, o dezvoltare industrială, un proiect de infrastructură rutieră sau unul finanțat din fonduri europene pot necesita lucrări de dezvoltare sau întărire a rețelei, iar acestea trebuie planificate din timp. „Nu putem construi rețeaua după ce proiectul este deja finalizat. Rețeaua trebuie să fie pregătită în paralel cu dezvoltarea economică și urbanistică locală”, subliniază Mihaela Suciu.
În interviul acordat InvesTenergy, Mihaela Suciu, Directorul General al DEER, vorbește despre experiența întâlnirilor cu autoritățile locale, proiectele care au fost deblocate prin dialogul cu administrațiile, problemele de capacitate din zonele cu dezvoltare accelerată, dificultățile din procesul de racordare, dar și despre necesitatea unei acțiuni coordonate pentru gestionarea vegetației din proximitatea rețelelor electrice.
ANRE propune ca operatorii de distribuție să consulte autoritățile locale și județene încă din etapa de elaborare a planurilor de dezvoltare, potrivit unui proiect de ordin care a fost în consultare publică. DEER organizează deja întâlniri și consultări regionale. Cum apreciați această inițiativă și ce beneficii concrete poate aduce o astfel de colaborare?
Încă din primul an al mandatului meu am consultat autoritățile județene atunci când am elaborat programul anual de investiții al DEER, dar și programul de investiții pe 10 ani. În fiecare an, în perioada iunie–august, colegii mei transmit către consiliile județene solicitări pentru a ne comunica, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, proiectele importante în care am putea fi și noi parte.
Avem un interes comun ca lucrările de anvergură să fie realizate în parteneriat. Devierile de rețele, relocările de capacități sau alte lucrări care pot fi corelate cu proiectele autorităților locale ne ajută să reducem atât timpul de execuție, cât și costurile pentru ambele părți.
Începând din 2023, am transmis solicitări către toate cele 18 consilii județene din aria de operare a DEER, având în vedere că acestea au o legătură directă cu primăriile și pot facilita o mai bună corelare a proiectelor. Unele au răspuns solicitărilor noastre, altele nu.
Din punctul meu de vedere, faptul că se urmărește reglementarea acestui mecanism nu poate decât să ne sprijine. Și astăzi sunt numeroase primării care, atunci când au proiecte, vin către noi pentru consultare. Printr-o colaborare din timp putem, de exemplu, să reducem costurile și durata unor lucrări de modernizare a drumurilor sau ale unor proiecte de restaurare, atunci când acestea implică și infrastructura de distribuție a energiei electrice.
Pentru noi și pentru UAT-uri, această abordare va fi un sprijin real, pentru că ne permite să aflăm despre proiecte importante înainte ca acestea să intre într-o etapă avansată de implementare. Am spus în toate întâlnirile cu primarii că cel mai important lucru este să fim consultați încă din momentul în care este gândit un proiect, astfel încât să îl putem corela cu programul nostru de investiții.
Dacă, de exemplu, un proiect al unei primării a ajuns deja în etapa de achiziție și abia atunci aflăm că este necesară relocarea unor capacități energetice, apare riscul ca programele de investiții să nu mai poată fi corelate în timp util. Noi avem propriile proceduri și un calendar de investiții deja stabilit, iar o solicitare venită prea târziu poate genera întârzieri și costuri suplimentare.
Din punctul meu de vedere, este o inițiativă foarte bună. Dacă reușim să ne așezăm la aceeași masă – distribuitori, primării și consilii județene – și să avem o planificare coordonată încă din etapa de proiectare, este o mare realizare. În final, câștigul este al tuturor: proiecte mai bine coordonate, costuri mai mici, termene mai scurte și, cel mai important, investiții realizate mai eficient.
În toate întâlnirile pe care le-ați avut, ce ați remarcat? Sunt primarii și reprezentanții consiliilor județene receptivi?
Da, sunt receptivi. Noi le oferim informații pe care, de multe ori, primarii nu le aveau. Îi vedem în momentul în care intră în sală: sunt animați de dorința de a-și spune problemele, de a pune întrebări și de a găsi soluții. După ce eu și colegii mei de la DEER le explicăm aspectele legislative și procedurale care țin de activitatea noastră, multe dintre lucrurile care le ridică probleme se clarifică.
Încercăm să le punem la dispoziție informații și prin alte mijloace. Avem ghidul de racordare, ghidul pentru prosumatori, precum și broșuri în care prezentăm activitățile pe care le desfășurăm în cadrul DEER și pașii pe care trebuie să îi urmeze pentru diferite tipuri de solicitări. De asemenea, pentru întâlnirile cu autoritățile locale și județene am pregătit, pentru fiecare sucursală, un material informativ dedicat, în care prezentăm etapele procesului de racordare și responsabilitățile fiecărei entități implicate. Materialul include și principalele investiții realizate în perioada 2022–2025, precum și programul de investiții pentru 2026, la nivelul fiecărei sucursale.
Cred că astfel de întâlniri ar trebui să aibă loc mult mai frecvent, inclusiv la nivel național. Dialogul direct ne ajută să identificăm și să eliminăm o parte importantă dintre blocajele birocratice, dar și dintre cele generate de necunoașterea sau interpretarea diferită a legislației.
De multe ori, problema nu este lipsa de bunăvoință, ci faptul că informația nu ajunge la timp sau nu este suficient de clară. Dacă reușim să avem un dialog constant, în care fiecare parte să poată pune întrebări și să primească răspunsuri concrete, putem preveni multe dintre aceste situații.
Eu cred foarte mult în acest tip de comunicare proactivă. O întâlnire în care discutăm deschis, explicăm ce putem face, ce nu putem face și, mai ales, care sunt pașii corecți de urmat ne ajută pe toți să lucrăm mai eficient. În final, obiectivul este același: să reducem blocajele, să scurtăm timpul de implementare a proiectelor și să răspundem mai bine nevoilor comunităților.
DEER are deja experiența întâlnirilor cu autoritățile în 7 dintre cele 18 județe în care operează. Ce feedback ați primit din partea autorităților locale și județene și cum se reflectă acesta în prioritizarea și realizarea proiectelor de investiții?
Da, așa este. Am început seria întâlnirilor cu autoritățile locale în luna aprilie, la Alba. Au urmat Harghita, Dambovița, Brăila, Cluj, Salaj și Brasov, iar în luna septembrie va avea loc întîlnirea cu autoritățile la Buzău.
Feedbackul este unul pozitiv. În primul rând, autoritățile sunt mulțumite că participă la astfel de întâlniri și că primesc informații pe care, în multe situații, nu le aveau sau nu le cunoșteau suficient de bine. Pentru noi, aceste întâlniri sunt foarte importante, tocmai pentru că ne permit să înțelegem mai bine problemele cu care se confruntă comunitățile și să găsim împreună soluții.
Sunt multe situații pe care am reușit să le deblocăm în urma acestor întâlniri. Una dintre preocupările mele constante a fost să nu existe proiecte finanțate din fonduri PNRR care să nu poată fi realizate din cauza noastră. Știm cu toții cât de importante sunt fondurile europene pentru dezvoltarea comunităților și cât de important este ca aceste oportunități de finanțare să fie valorificate.
De aceea, le-am solicitat colegilor mei să acorde prioritate proiectelor derulate de primării și să le ofere acestora consultanță și informațiile necesare, astfel încât să poată avansa cât mai repede. Primarii sunt reprezentanții comunităților și, prin sprijinul pe care îl oferim administrațiilor locale, contribuim, de fapt, la realizarea proiectelor de care beneficiază comunitățile.
Am cerut ca proiectele cu finanțare europeană, în special cele cu termene stricte, să fie tratate cu maximă atenție și să găsim soluții pentru eventualele probleme de racordare, relocare sau dezvoltare a rețelelor. Cred că rolul nostru nu este doar acela de a reacționa atunci când apare o problemă, ci de a veni din timp în sprijinul autorităților, astfel încât proiectele să poată fi realizate în termen.
În final, aceste consultări ne ajută să ne stabilim mai bine prioritățile și să ne corelăm programul de investiții cu nevoile reale ale comunităților. Este un dialog din care trebuie să câștige toată lumea.
În practică, cât de bine sunt corelate, în prezent, strategiile de dezvoltare ale administrațiilor locale cu planificarea investițiilor în rețelele electrice? Unde mai există decalaje?
Aici mai avem de lucru, iar principala problemă este că, uneori, aflăm despre proiectele importante ale comunităților într-o etapă prea avansată. În acel moment, administrația locală are deja proiectul pregătit, poate chiar finanțarea accesată, iar noi trebuie să verificăm dacă rețeaua are capacitatea necesară și, dacă nu, să identificăm soluțiile pentru dezvoltarea ei.
Un exemplu este cel al stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice. Există programe și oportunități de finanțare europeană, iar unele administrații au depus proiecte pentru stații de încărcare rapidă, cu puteri importante, fără ca înainte să discute cu operatorul de distribuție – DEER, în acest caz – despre capacitatea disponibilă în zona respectivă. Acesta ar trebui să fie unul dintre primii pași: să știm din timp ce proiecte urmează să se dezvolte într-o comunitate și ce necesar de energie vor genera acestea.
Problema este că dezvoltarea rețelei presupune investiții, iar acestea trebuie planificate și bugetate. Dacă aflăm foarte târziu despre un proiect, este posibil să nu mai putem include în programul de investiții din anul respectiv lucrările de întărire necesare. Atunci trebuie să le programăm pentru anul următor.
Mai este și problema finanțării. Nu toate administrațiile locale au posibilitatea de a susține costurile unor lucrări de întărire a rețelei care devin necesare ca urmare a proiectului lor. De aceea, dialogul trebuie să înceapă mult mai devreme.
Îmi doresc foarte mult să nu existe proiecte care să nu se realizeze din cauza noastră. Pentru asta însă trebuie să ne cunoaștem reciproc planurile și să ne putem pregăti din timp.
Există proiecte importante de dezvoltare economică sau industrială care au fost accelerate sau facilitate ca urmare a dialogului dintre DEER și autoritățile locale?
Sigur că da. Un exemplu relevant este zona metropolitană Cluj, unde dezvoltarea din ultimii zece ani a fost extraordinar de rapidă, iar această dezvoltare a venit, evident, și cu o creștere importantă a necesarului de energie. În urma discuțiilor cu administrațiile locale am identificat foarte clar problema capacităților disponibile și am prioritizat lucrările de modernizare și dezvoltare acolo unde acestea erau necesare pentru susținerea dezvoltării comunității.
În prezent, avem în construcție o stație de transformare și căutăm soluții pentru a debloca proiectele care au nevoie de capacitate suplimentară.
Mesajul nostru este foarte simplu și clar: dacă știm ce se construiește și care sunt nevoile energetice ale comunității, putem să ne pregătim rețeaua și să găsim soluții.
Dar trebuie să avem această informație suficient de devreme. Nu putem construi rețeaua după ce proiectul este deja finalizat. Rețeaua trebuie să fie pregătită în paralel cu dezvoltarea economică și urbanistică locală.
Care sunt principalele probleme sau blocaje identificate în cadrul întâlnirilor cu autoritățile locale? Vorbim despre autorizare, acces la terenuri, urbanism, coordonarea proiectelor sau alte aspecte?
În primul rând, este vorba despre coordonarea proiectelor. Apoi, atunci când avem o lucrare de modernizare sau dezvoltare a rețelei, este clar că avem nevoie de autorizări, de acces la terenuri și de o serie de avize. Nu este întotdeauna simplu pentru administrațiile locale să înțeleagă toate aceste etape și nici pentru noi să explicăm de fiecare dată, într-un limbaj cât mai clar, de ce sunt necesare.
De aceea, întâlnirile directe cu primarii sunt foarte importante. Când stăm la aceeași masă și discutăm concret despre probleme, foarte multe dintre acestea se clarifică.
Am văzut acest lucru și la întâlnirea de la Brașov, cea de-a șaptea întâlnire din această serie, unde au fost prezenți peste 50 de primari. Am găsit foarte multă deschidere și receptivitate, iar primarii au fost activi în dialog. Este important să avem un dialog direct, pentru că, în final, avem același obiectiv: dezvoltarea comunităților.
Mulțumesc pentru invitația de a participa la întâlnirea dintre conducerea DEER și autoritățile din județul Brașov. Am văzut foarte mult interes din partea administrațiilor locale…
La întâlnirea organizată la Brașov au fost peste 50 de primari și, foarte important, au fost activi în dialog.
În fiecare lună transmit directorilor mei același mesaj: interesul nostru este să racordăm cât mai repede utilizatorii și să creștem numărul celor conectați la rețea.
Veniturile unui operator de distribuție sunt legate de cantitatea de energie distribuită, deci nu avem niciun interes să blocăm racordările. Dimpotrivă, interesul nostru este ca lucrurile să se miște cât mai repede și să găsim soluțiile cele mai eficiente.
Există însă situații în care apar timpi morți din cauza necunoașterii procedurilor sau a modificărilor legislative.
Un exemplu este procesul de racordare. Unii beneficiari consideră că, după obținerea avizului tehnic de racordare, urmează automat montarea contorului. Nu este așa. Trebuie depusă cerere pentru încheierea contractului de racordare și parcurse etapele următoare.
Avem și situații în care beneficiarii lucrează cu diverse firme de consultanță sau SRL-uri care nu îi informează suficient de bine cu privire la modificările legislative. Acest lucru generează probleme inclusiv în cazul centralelor electrice fotovoltaice.
De exemplu, dacă solicitarea pentru contractul de racordare nu este depusă cu cel puțin 45 de zile înainte de expirarea avizului, acesta își poate pierde valabilitatea și beneficiarul trebuie să reia procesul de avizare. În cazul centralelor electrice fotovoltaice, unde se aplică principiul „primul venit, primul servit”, consecințele pot fi importante: dacă își pierde dreptul, poate intra următorul solicitant.
De aceea, am intensificat acțiunile de informare pe aceste teme importante. Nu avem niciun interes să complicăm procesul sau să generăm costuri suplimentare pentru utilizatori. Interesul nostru este să le oferim soluția de racordare cea mai simplă și eficientă, care să le permită să își realizeze proiectul cu costuri cât mai bine controlate.
Defrișările și lucrările de întreținere în proximitatea rețelelor electrice sunt uneori subiecte sensibile pentru comunitățile locale. Cum poate fi îmbunătățită colaborarea dintre DEER, autorități și proprietarii de terenuri, astfel încât intervențiile necesare pentru siguranța rețelei să fie realizate la timp, cu respectarea cerințelor de mediu și a intereselor comunităților?
Aici este nevoie, înainte de toate, de prevenție și de acțiuni comune. Vă dau exemplul județului Alba. La începutul lunii ianuarie am avut peste 50.000 de utilizatori nealimentați, în contextul fenomenelor meteo severe și al problemelor generate de vegetația din proximitatea rețelelor.
După acel episod am lucrat împreună cu prefectura, ISU și ocoalele silvice și am derulat mai multe campanii. Recent, am reușit să realizăm lucrări pe aproximativ 55% din culoarele vizate.
Periodic trebuie să avem astfel de acțiuni comune. Una dintre probleme este accesul pe terenurile private. Oamenii noștri nu pot interveni întotdeauna atunci când este necesar.
Am avut, de exemplu, o situație în care un copac aflat într-o curte privată avea crengile foarte aproape de linii, iar proprietarul nu dorea să îl toaleteze pentru că era pomul lui. Înțelegem acest lucru. Dar, atunci când apare o avarie și rămâne fără energie, ne cheamă să intervenim. Numai că în acel moment este deja prea târziu.
De aceea spun că trebuie să facem lucrările proactiv, nu doar după producerea incidentelor.
După evenimentele din ianuarie, prefectul județului Alba a avut inițiativa unor campanii și a reușit să mobilizeze autorități, utilaje și alte resurse. Este un exemplu foarte bun de colaborare instituțională.
Ați propus, la întâlnirea de la Brașov, un plan național de acțiuni pentru toaletarea vegetației din culoarele liniilor de medie și joasă tensiune…
După evenimentele din ianuarie, la solicitarea ministrului Energiei, am venit cu o propunere de modificare a Codului silvic. Propunerea a trecut de Ministerul Energiei și se află în prezent în Parlament, la comisiile de specialitate.
Cred că legislația trebuie să ne permită să intervenim mai eficient și, în același timp, să îi ajute pe toți cei implicați să înțeleagă că aceste lucrări sunt în interesul comunității.
Trebuie să existe un echilibru între protejarea mediului, drepturile proprietarilor și obligația noastră de a asigura siguranța și continuitatea alimentării cu energie electrică.
Un plan național de acțiuni pentru toaletarea vegetației din culoarele liniilor de medie și joasă tensiune este mai mult decât necesar. Avem nevoie de o acțiune coordonată și, mai ales, preventivă, pentru că intervențiile trebuie făcute înainte să apară problemele, nu după producerea avariilor. Un astfel de plan ar trebui să includă și un calendar comun de intervenții, stabilit împreună cu autoritățile, astfel încât responsabilitățile și perioadele de acțiune să fie clare pentru toate instituțiile implicate.
Veți continua întâlnirile regionale dedicate consolidării colaborării cu administrațiile județene și locale? Ce obiective aveți pentru următoarea etapă și cum vreți să se reflecte acest dialog în planificarea investițiilor DEER?
Categoric. Dacă reușim să avem o comunicare transparentă cu autoritățile locale din cele 18 județe în care ne desfășurăm activitatea, putem să ne planificăm mai bine, împreună, proiectele. Până la urmă, deservim aceleași comunități. Fiecare instituție are aria sa de responsabilitate, dar obiectivul este comun. Tocmai de aceea avem nevoie de un parteneriat permanent cu autoritățile locale.
Dacă reușim să ne planificăm lucrările de investiții în paralel cu proiectele de dezvoltare ale comunităților, câștigul este al tuturor. Cel mai mult câștigă comunitatea.
Trebuie însă să fim realiști în ceea ce privește termenele. Vorbim despre planificări pe ani, nu pe luni. Noi scoatem lucrările la licitație, iar o procedură de achiziție poate dura de la trei luni până la un an și opt luni sau chiar mai mult, în funcție de complexitatea proiectului.
De aceea, nu putem garanta că vom putea executa întotdeauna simultan lucrările noastre cu cele ale administrației locale. Dar dacă știm din timp ce urmează să se întâmple, putem să ne sincronizăm mult mai bine.
Obiectivul nostru este să susținem comunitățile în care ne desfășuram activitatea, iar rețeaua electrică este, cu siguranță, un pilon important în dezvoltarea oricărei comunități.
Vă mulțumesc.
.jpg)
