- „Sperăm să putem publica Runda XI de concesiuni petroliere în cursul lunii martie. Analizăm posibilitatea menținerii celor 6 perimetre offshore în listă”
- „Derulăm un amplu audit asupra modului în care s-a desfășurat activitatea de acordare de permise, licențe și acorduri în ultimii ani… Suntem în faza de întocmire a trei plângeri penale la DNA pe acest subiect”
- „Este o nevoie acută de consultări, de dialog deschis cu mediul de afaceri cu activitate în acest domeniu…am deschis acest canal de discuții. Suntem în consens, atât noi, la Agenție, cât și patronatele, date fiind complicațiile create de o legislație învechită, nearmonizată cu ultimele evoluții ale pieței”
- „Ne confruntăm cu o lipsă acută de personal în cadrul Agenției… Principalul motiv este legat de nivelul de salarizare a personalului”
”Este imperios necesar să scoatem mineritul din anchilozarea în care se află de câțiva ani buni”, afirmă Nicolae Turdean, președintele ANRM. În cele 3 luni de când a preluat conducerea, a reușit să facă schimbări majore în ce privește personalul, organizarea și funcționarea Agenției. “Am analizat și am constatat că totul este urgență la ANRM. Nu pot să nu recunosc surprizele…Am găsit în Agenție un număr total de 102 persoane gestionând circa 22.000 de acte de atribuire pentru prospecțiune, explorare și exploatare… Arhivele însumează undeva la 15,7 Km de documente…și sunt răspândite în 66 de locații în toată țara” ne-a spus Turdean.
Într-un interviu acordat InvesTenergy, Nicolae Turdean, Președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, ne prezintă schimbările operate, preocupările, prioritățile. Vă invităm să citiți interviul și veți afla despre licențe, redevențe, Runda XI de concesiuni petroliere, interesul pentru partea Exxon Mobil din proiectul Neptun Deep, modificări legislative, precum și răspunsuri la solicitările asociațiilor de profil.
– Dle Turdean, sunteți la conducerea ANRM de 3 luni de zile. Ați făcut o analiză a activității Agenției? Dacă da, care sunt concluziile, preocupările, respectiv prioritățile pentru 2020, dar și pe viitor?
– Aș vrea să menționez câteva lucruri, încă de la început. Legătura mea cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale este mult mai veche. După cum știți, am mai activat în această instituție în urmă cu câțiva ani. Ultima dată am părăsit Agenția în 2015. Pot spune că eram destul de familiarizat cu realitățile încă de pe vremea aceea, când procesul de ”anchilozare” a mineritului era deja în plină desfășurare.
Așadar, de anul trecut, din noiembrie, când premierul Ludovic Orban mi-a făcut onoarea de a mă numi la conducerea Agenției, am avut în vedere câteva aspecte pe care m-am concentrat. Unul dintre acestea se referă la personalul Agenției și la modul de organizare și funcționare. Dacă vrei performanță, eficiență și randament atunci trebuie să ai o schemă de personal dimensionată corespunzător, echipa cu care lucrezi să fie foarte bine închegată, iar salariile să fie mulțumitoare.
Nu pot să nu recunosc surprizele pe care le-am avut în urma analizei pe care am făcut-o. Am găsit în Agenție un număr total de 102 persoane gestionând cca. 22.000 de acte de atribuire pentru prospecțiune, explorare și exploatare. Acești angajați au venituri medii nete de cca. 4.000 de lei în situația în care vorbim de personal ultraspecializat, cu un grad ridicat de pregătire profesională.
O altă surpriză care mă aștepta a fost organigrama Agenției. Patru direcții generale au în componență doar compartimente, fără o persoană desemnată care să conducă aceste structuri, să poată lua decizii, să își asume. Am reușit, după analizarea personalului existent, să redistribui specialiștii din Agenție conform pregătirii lor profesionale și nivelului de încărcare din fiecare direcție generală.
O altă surpriză pe care am avut-o a fost situația arhivelor Agenției. Închipuiți-vă că aceste arhive cuprind toate datele de cunoaștere geologică ale României. Dacă e să vorbim în distanțe metrice, aceste arhive însumează undeva la 15,7 Km de documente. Surpriza enormă a fost că aceste arhive, care conțin documente în marea lor majoritate clasificate, sunt răspândite în 66 de locații în toată țara. Deși conducerile anterioare ale Agenției au avut tentative de a centraliza acești kilometri întregi de arhive, toate demersurile s-au materializat cu un dosar penal în ancheta DNA. După cei de dinainte, ar fi trebuit să înghesuim arhiva într-un sediu al S.C. Prospecțiuni, care este total impropriu fiind de fapt niște clădiri de birouri și un fost laborator de analize chimice, imposibil de decontaminat.
În prezent, am găsit o soluție și suntem destul de aproape de rezolvarea acestei probleme. Vom prelua o hală cu o suprafață totală de 8.000 mp din incinta Romaero, unde putem reloca cca. 65% din arhivă, reducând, astfel, numărul locațiilor de depozitare la 4.
Împreună cu colegii din Agenție am analizat legislația terțiară în domeniu. Este nevoie urgentă să intervenim și aici și să restabilim normalitatea lucrurilor. În anul 2020 încă mai vorbim de unele norme și instrucțiuni în vigoare, emise în aplicarea fostei Legi a Minelor 61/1998. Avem, apoi, alte norme și instrucțiuni emise în aplicarea Legii Minelor 85/2003, care nu au fost actualizate odată cu evoluția legislației primare din domeniu. Am început, deja, anularea și înlocuirea acestor acte normative, în paralel cu actualizarea celor în vigoare.
– Alte vulnerabilități ale Agenției?
– Lipsa totală, de până acum, a consultărilor cu principalii beneficiari ai activității sale – patronatele. Iată de ce, una din primele măsuri pe care le-am luat a fost începerea, de îndată, a unor consultări cu toate patronatele din minerit și petrol cu privire la doleanțele și problemele cu care se confruntă. Prima și cea mai importantă cerință a lor a fost schimbarea regimului datelor de cunoaștere geologică, în sensul desecretizării cât mai rapide a acestora. Am ținut cont de propunerile reprezentanților mediului de afaceri și în prezent suntem aproape gata cu analizarea situației, urmând ca în perioada următoare, foarte curând, să lansăm în consultare publică actul normativ privind desecretizarea.
Un alt aspect asupra căruia m-am concentrat s-a referit la redevențele datorate în urma exploatărilor. Cifrele cu privire la evoluția nivelului redevenței plătită bugetului de stat m-au condus la ideea că există o zonă gri în domeniul exploatării materialelor de construcție, în general, și la nisipuri și pietrișuri, în mod special. Din acest motiv am demarat un amplu control la nivelul țării, împreună cu Inspectoratul General al Poliției Române. O primă acțiune, desfășurată în luna decembrie 2019, ne-au confirmat bănuielile. În doar 2 zile, au fost depistate 4 exploatări ilegale, 5 zone în care s-a exploatat ilegal, unde cercetările continuă și mai mulți agenți economici care nu au raportat cantitățile reale exploatate. Acest program de control va continua odată cu reînceperea lucrului în balastiere. În paralel, ne-am afiliat la programul Radar Păduri, printr-o nouă aplicație numită Radar Balastiere, care va deveni operațional începând cu luna aprilie 2020.
Am început, de asemenea, un amplu audit asupra modului în care s-a desfășurat activitatea de acordare de permise, licențe și acorduri în ultimii ani. Este prematur să avansez cifre, acum, dar vă pot spune că, în prezent, suntem în faza de întocmire a trei plângeri penale la DNA pe acest subiect.
– Care sunt de fapt urgențele la care se lucrează în prezent în cadrul ANRM?
– În cele luni de când sunt la conducerea ANRM am constatat că totul este urgență. Însă, cum trebuie să începi de undeva, am încercat să prioritizez aceste urgențe și mergem pe mai câteva direcții, în paralel, și anume:
recrutarea de personal;
elaborarea modificărilor legislative necesare, în strânsă colaborare cu Guvernul și asociațiile patronale;
începerea centralizării și organizării arhivei naționale a ANRM;
intensificarea acțiunilor de control și întărirea colaborării cu Poliția și Garda de Mediu.
– Ați făcut/veți face schimbări? Care sunt acestea? Modificări în calculul redevențelor?
– Conform prevederilor Ordonanței de Urgență privind aprobarea noului Cod Administrativ, lucrăm în aceste zile, împreună cu Ministerul Economiei, Energie și Mediului de Afaceri la modificările aprobate privind modul de plată a redevențelor datorate de operatorii licențelor cu activitate în cariere.
Astfel, conform noilor prevederi, 40% din totalul redevenței datorate va fi plătită la bugetele locale, 40% la bugetul consiliilor locale și 20% la bugetul centralizat al statului. Nu cred că este necesar să mai reamintesc că aceasta este o sarcină cuprinsă în programul de guvernare al actualului cabinet și trebuie pusă în aplicare cât mai curând, în beneficiul autorităților locale și județene.
– Se așteaptă Runda XI de concesiuni petroliere. Când va fi publicat anunţul în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene? De ce s-a întârziat? Încă din luna iulie 2019, ANRM a anunţat că oferă prin apel public concesionarea operaţiunilor de explorare,dezvoltare şi exploatare petrolieră a 28 de perimetre…Există interes din partea investitorilor?
– În ceea ce privește Runda a XI-a de licitații, și aici s-a întâmplat ceva, care a întârziat demararea acesteia. Pot spune, însă, căcele 28 de perimetre se află în procedura de întocmire a documentațiilor.
Din păcate, atunci când s-a elaborat lista, nu a fost suficient de bine analizat cadrul legislativ existent în domeniul petrolier, respectiv Legea 256/2018 privind operațiunile offshore și Legea 165/2017 privind siguranța operațiunilor offshore. Se întâmplă și aici ce spuneam mai devreme: legislația nu este actualizată și armonizată. Unele prevederi din aceste legi, intră în contradicție cu prevederile Legii Petrolului 238/2004 în privința operațiunilor petroliere offshore. În prezent analizăm posibilitatea menținerii celor 6 perimetre offshore în listă. Este prematur să avansez, acum, o dată exactă, dar sperăm să putem publica Runda în cursul lunii martie a.c. Apoi, de la data apariției anunțului, în baza unei solicitări scrise, cei interesați vor avea acces la datele şi informațiile geologice, având la dispoziție 120 de zile lucrătoare pentru a depune ofertele, la sediul ANRM. Detalii privind procedura de organizare şi modalitatea de evaluare vor fi publicate pe site-ul ANRM, după apariţia în Jurnalul UE a anunţului.
– Există interes pentru preluarea participației companiei americane Exxon Mobil la proiectul Neptun Deep, de explorare şi exploatare a gazelor din Marea Neagră?
– Sunt câteva companii importante în piață, care și-au exprimat interesul pentru Neptun Deep. Exxon poate ieși din proiectul din Marea Neagră prin două modalități: fie prin vânzarea directă a firmei EMEPRL Bahamas, fie prin vânzarea părții de 50% din concesiune. În varianta vânzării EMEPRL Bahamas, statul roman nu poate să se opună tranzacției, dar în varianta înstrăinării a 50%, trebuie să aibă acordul nostru. Eu cred că este foarte important ca noi, statul român, să știm cum să ne protejăm resursele, dar și să le exploatăm cât mai avantajos în favoarea noastră.
Pentru a finaliza acest proiect, ExxonMobil a încredințat procesul de găsire a unui cumpărător către ScotiaBank. Companiile interesate de participaţia Exxon din Marea Neagră au avut acces în camerele de date puse la dispoziție de Exxon, respectiv OMV Petrom. Companiile care știu că au cerut acces la camera de date a ExxonMobil, pentru a obține informații tehnice și financiare despre proiect, au fost Lukoil PJSC, MOL Oil and Gas PLC, Black Sea Oil &Gas şi Cox LLC.
Pe de altă parte, consorțiul format din Petrom, Romgaz, PGNIG Polonia a avut acces la camera de date a OMV Petrom, cele trei companii fiind și ele interesate de participația Exxon în proiectul din Marea Neagră.
– Care este numărul solicitărilor de licenţe din 2019? Cum a evoluat comparativ cu 2018?
– Și aici sunt câteva chestiuni care merită precizate. Când am preluat mandatul, am găsit 453 de licențe de exploatare blocate în circuitul de avizare și aprobare. Spre totala mea surprindere, toate se găseau la Agenție. Evident am vrut să știu ce se întâmplă și de ce această situație. În urma analizei, pe care am dispus-o, am descoperit că există licențe neaprobate prin Hotărâre de Guvern din 2002! Mai mult, la o primă verificare am constatat că un număr de 115 licențe se refera la concesionari, care între timp fie sunt radiați fie în faliment. În marea lor majoritate sunt licențe pentru materiale de construcție și ape minerale. Blocajele sunt cauzate, în principal, de cadrul legislativ aplicabil, respectiv Legea Minelor 85/2003. Practic activitatea minieră a fost încetinită, pe de o parte de birocrația excesivă instituită de această lege din vremea preaderării la UE, iar pe de altă parte de faptul că restul legislației conexe a evoluat făcând prăpastia dintre activitățile miniere și restul economiei tot mai adâncă. În această situație, sectorul minier s-a orientat spre activitatea de exploatare prin permise de exploatare, care se aprobă prin ordin al Agenției. Desigur că există o multitudine de dezavantaje la acest tip de exploatare. Desfășurându-se doar pe parcursul unui an nu permite o dezvoltare reală a exploatării, induce nesiguranța concesionarului, care nu poate accesa credite de dezvoltare, etc.
În concluzie, numărul cererilor de licență nu a evoluat semnificativ, dar înregistrăm o creștere continuă a cererilor de permise de exploatare.
– Cât a încasat statul în 2019 din redevenţe?
– Până în prezent s-au plătit la bugetul de stat 1,57miliarde lei din care 79-80% pentru activitățile din țiței și gaze naturale.
– Asociațiile de profil solicită modificarea Legii petrolului nr. 238/2004, pe motiv că nu mai corespunde/răspunde realităţilor actuale din piaţă. Opinia dvs, vă rog…
– Așa cum spuneam, este o nevoie acută de consultări, de dialog deschis cu mediul de afaceri cu activitate în acest domeniu. Este una dintre primele măsuri pe care le-am luat de când am venit la conducerea Agenției și mă bucur că am deschis acest canal de discuții. În cadrul întâlnirilor avute am vorbit și despre acest subiect și pot să spun că suntem în consens, atât noi, la Agenție, cât și patronatele, date fiind complicațiile create de o legislație învechită, nearmonizată cu ultimele evoluții ale pieței.
– Alte cereri din partea asociațiilor: simplificarea procedurilor de avizare ale ANRM, o mai bună colaborare a autorităţilor pentru emiterea avizelor şi autorizaţiilor, precum şi declararea operaţiunilor petroliere ca fiind de utilitate publică sau de interes national ….
– Suntem perfect conștienți de gradul ridicat și extrem de complex al birocrației și tocmai din acest motiv debirocratizarea este o cerință a programului PNL de guvernare. În fapt, actul de dare în exploatare a unui zăcământ este unul complex, care necesită, în cazul nostru, acte de reglementare de la mai multe instituții ale statului: Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, ANAR, autorități locale, etc.
Un act de concesiune nu poate fi acordat decât după ce concesionarul obține toate aceste documente. Din acest motiv, s-a dispus organizarea, în cursul acestei luni, a unei ședințe comună a tuturor acestor instituții în scopul simplificării procedurilor, identificării modificărilor legislative necesare a fi adoptate, precum și calendarul de implementare.
– Este criză de personal la ANRM? Care este motivul? Dar soluția? În ce condiții ar putea avea ANRM independență financiară?
– Da. Acum, după analiza de care vorbeam mai devreme, pot spune că ne confruntăm, nu știu dacă neapărat o criză, dar cu o lipsă acută de personal în cadrul Agenției, da. Și cred că principalul motiv este legat de nivelul de salarizare a personalului. Agenția Națională de Resurse Minerale se finanțează, în prezent, numai de la buget, iar banii din toate taxele şi redevențele încasate merg la bugetul de stat.
Salariul mediu brut al unui angajat al Agenției este în jur de 6200 de lei (4000 de lei net). La înființarea Agenției schema prevedea 280 de posturi, din care 102 în teritoriu. În prezent, ANRM are un număr de 126 de posturi, din care ocupate sunt numai 102. Deși am încercat să le ocupăm și pe cele 24 din păcate nu s-a prezentat nimeni la concurs pentru că cerințele sunt extrem de ridicare, iar nivelul salariului extrem de scăzut, comparativ cu nivelul de pregătire pe care îl solicităm noi angajaților noștri.
– Vă mulțumesc.
