INTERVIU Răzvan NICOLESCU, Energy&Resources Industry Leader, Deloitte Central Europe: Este nevoie de o gândire a statului în legătură cu modul în care să capitalizeze tranziția energetică. Să identificăm rapid oportunitățile!

Publicat pe Categorii Esential, Interviuri InvesTenergy, Semnal
Prima Pagina Actual Esential INTERVIU Răzvan NICOLESCU, Energy&Resources Industry Leader, Deloitte Central Europe: Este nevoie de o gândire a statului în legătură cu modul în care să capitalizeze tranziția energetică. Să identificăm rapid oportunitățile!
  • România are însă o problemă mai mare decât lipsa planurilor, nu este eficientă în execuția acestor planuri
  • Principala problemă este ce facem cu sectorul de producție și investițiile
  • Tinerii sunt soluția și merită o șansă. Lipitorii de afișe fără calificare profesională, rudele și tot felul de pile promovate an de an în administrația din România, doar încurcă

“Succesul tranziției energetice depinde de mulți factori: de stat, de consumatori, de mediul privat, dar și de mediul politic dacă va înțelege că nu mai trebuie să continue cu politizarea și deprofesionalizarea companiilor. Dacă vei continua să pierzi bani, să risipești, te vei duce iremediabial către dezastru, ceea ce înseamnă insolvențe, faliment și este valabil pentru toți actorii statului și cei private…. Este nevoie de o gândire a statului în legătură cu modul în care capitalizăm economic tranziția energetică. România are însă o problemă mai mare decât lipsa planurilor, nu este eficientă în execuția acestor planuri… Fiecare companie de stat să aibă un plan de dezvoltare aprobat pe o perioadă mai mare de 5 ani. Să identificăm oportunitățile în care România poate să joace un rol în această tranziție energetică, pe ce putem capitaliza…După criza sanitară, omenirea nu își mai poate permite o criza ecologică ce ar putea fi fatală”. Sunt câteva dintre recomandările dlui Răzvan Nicolescu, Partener Deloitte și lider pentru Europa Centrală responsabil de industria gazelor naturale, petrolului și produselor chimice, fost președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene de Reglementare în Energie, atașat al României la Uniunea Europeană pe probleme de energie și ministru al Energiei

La solicitarea InvesTenergy, Dl Răzvan Nicolescu a răspuns, tranșant și deschis, la  întrebările adresate, oferind totodată, în calitatea sa de consultant, recomandări, soluții  autorităților, participanților la piața energiei în această perioadă de tranziție energetică, la care se adaugă și provocările date de pandemia de coronavirus.

             Interviu cu Dl Răzvan NICOLESCU, Energy&Resources Industry Leader, Deloitte Central Europe

–           Dle Nicolescu, cum vedeți/simțiți piața de energie după nenumăratele modificări legislative și în noul context dat de criza sanitară și de noile reglementările europene?       

–           Piața de energie este într-o continuă așezare. Din punctul meu de vedere, în anii care urmează este foarte importantă relația cu consumatorii. Acei actori ai pieței care vor avea cotă de piață, consumatori în portofoliu, vor conta, cu adevarat, în viitor. Sunt trei lucruri importante pe care operatorii trebuie să le aiba în vedere în următorii 6 – 7 ani: accesul la consumatori, digitalizarea serviciilor oferite și să nu creeze probleme în ceea ce privește emisiile de gaze care produc efecte de sere.

–           Ce recomandați, în calitate de consultant, participanților la piața energiei în această perioadă de tranziție energetică, la care se adaugă și provocările date de pandemia de coronavirus?

–           Noi recomandăm clienților noștri, în primul rând, să se orienteze în a opera la  nivel de excelență. Adică, să facă mai bine ce fac în prezent cu un impact mai scăzut asupra mediului, să fie mai digitalizați și să capitalizeze anumite oportunități care vor fi pe zona de tranziție energetică. Cu alte cuvinte, faceți ce știți deja, dar să o faceți mai bine și puneți anumite pariuri pe părți din tranziția energetică. Vor fi multe oportunități. Un calcul realizat de noi recent arată că dacă obiectivele anunțate ale Comisiei Europene se vor realiza în domeniul schimbărilor climatice, până în 2030 nivelul de investiții necesare realizării  acestor obiective se ridică la peste 7 trilioane de dolari. Cineva va plăti acești bani, vor fi și finanțări nerambursabile, dar nu la acest nivel. Vor exista oportunități economice. Este o mare oportunitate și o mare miză industrială de care trebuie să fim conștienți și să încercăm să ne pregătim cât mai bine, cu priorități.

Remarc câteva semnale dinspre mediul de afaceri, ce trebuie încurajate de către stat. Vezi bateriile electrice Rombat, am văzut că cei de la Electromagnetica au început să producă încărcătoare pentru mașinile electrice, cei de la Institutul de Cercetări de la Râmnicu Vâlcea  au construit trei mașini care funcționează pe bază de hidrogen. Astfel  de proiecte  din zona cercetării  trebuie suținute să treacă în zona de dezvoltare și producție. Și, apoi, să încurajăm firmele românești să contribuie, să participe, să capitalizeze aceste oportunități pe care noi le-am calculat la peste 250 miliarde dolari investiții anuale.

–           Vă îngrijorează situația actuală din sectorul energetic? Când se vor vedea efectele schimbărilor majore?        

–           Impactul schimbărilor începe să se vadă și este un impact generat, în principal, de lipsa de investiții. Este absolut important să reluăm investițiile. Ca să facem asta, este nevoie de o schimbare în cadrul de reglementare (legislația primară și secundară) și un apetit mai mare către investiții din partea companiilor de stat. De exemplu, și spun asta de mult timp, consider că este absolut esențial referitor la investițiile noi, să îi lăsăm pe cei care vor să investească să tranzacționeze ce produc – energie, gaz – conform propriilor lor dorințe. Nu mi se pare corect să obligi pe cei din mediul privat să tranzacționeze pe bursă dacă ei nu vor. Normal este să faci bursa atractivă și atunci vor veni ei singuri. Regulamentul european permite contractele bilaterale negociate directe, însă le poți păstra pentru anumite companii de stat. Nu ar fi neapărat un lucru rău, ca să nu mai fie teama de băieții deștepți. Poți introduce obligații de tranzacționare pe bursă sau prin decizii ale AGA. Pot apela la astfel de modalități, nu trebuie neapărat prin lgislația primară, care trebuie totuși revizuită conform prevederilor regulamentului european care bate legislația națională. Iar dacă aceasta nu va fi revizuită cât mai rapid, există riscul unor litigii. Regulamentul european se aplică din momentul publicării și este obligatoriu. Este bine că ministerul de resort a clarificat recent aceste lucruri.

Un al doilea obstacol, care din punctul meu de vedere este un paradox, în contextul tranziției energetice, face referire la fondurile nerambursabile. Această posibilitate a accesării fondurilor nerambursabile s-a transformat mai degrabă într-o frână în calea investițiilor, nu într-un impuls, întrucât cei care au în vedere să investească sunt într-o stare de așteptare sperând că vor avea avea acces la aceste fonduri. Trebuie clarificată situația. Fonduri nerambursabile ar putea exista dar nu sunt la un nivel impresionant. Noi încurajăm pe toți să își faca planuri de investiții fără a lua neapărat în calcul aceste fonduri nerambursabile. Dacă ele vor veni bine, dacă nu să nu fie nicio problemă. Eu cred că în sectorul de producție pot fi făcute investiții profitabile și fără fonduri structurale.

–           Să discutăm,vă rog, despre investiții, sau mai degrabă lipsa investițiilor în sectorul energetic…

–           Înafară de Centrala de la Iernut, proiect care este în întârziere, nu avem investiții majore în sectorul de producție la acest moment. Principala problemă este ce facem cu sectorul de producție și investițiile. Nu poți să mergi mai departe cu capacități nemodernizate, construite în anii 70.      

–           Strategia energică. Cât de actuală este în contextul schimbărilor majore din UE? Pe ce linie  ar trebui să se meargă?

–           Strategia energetică și PNIESC propun o tranziție inteligentă către un sistem energetic mai puțin poluant ținând cont de particularitățile României, de faptul că avem cel mai echilibrat mix energetic din UE. Dacă dacă ne uităm cu atenție, se constată clar un trend către capacitățile de producție puțin poluante. Punând în context evoluția consumului în România care va crește, avem capacități construite în domeniul energiei regenerabile în 2012 care își vor epuiza durata de viață în 2030, hidrocentrale care necesită modernizări, un trend de reducere a consumului de biomasă în mediul rural. Creșterea consumului coroborat cu acești factori mă face să spun că ținta  asumată de România pentru energia regenenerabilă, de 30,7%, este o țintă foarte ambițioasă. Este un angajament serios al României. Trebuie să ne uităm la tot acest context: 30, 7% aplicat la un consum mai mare înseamnă capacități suplimentare care trebuie instalate, înseamnă că trebuie să înlocuim unele capacități. Vă dau un exemplu. Cel mai mare proiect eolian dezvoltat de CEZ la Fântânele-Cogealac își va înceta activitatea în 2027-2028. Este nevoie acolo de o modernizare sau o înlocuire, care costă. 

România a investit în 2012, 2013 când tehnologiile erau scumpe și și-a îndeplinit angajamentul de 24% care nu-i deloc un unul lipsit de ambiție, a fost cu 4 procente peste media europeană. Deci, eu cred că România este suficient de ambițioasă în raport cu situația sa, cu contextul economic general. Iar acest lucru ar trebui apreciat.

–           Care este mixul energetic potrivit și funcțional pentru România?

–           Un mix energetic cât mai echilibrat fără emisii de gaze care produc efecte de seră. Mă uitam pe ultimele documente publicate la Bruxelles și remarc că se relansează discuția despre captarea și stocarea carbonului. Sunt încă multe elemente neclare, însă planul României de tranziție energetică inteligentă este unul ambitios, dar în același timp ține cont de realități și că multe lucruri se pot schimba pe parcurs. Semnalele care le am de la Bruxelles este că planul propus de noi este apreciat. Nivelul de ambiție reflectă faptul că România a ținut cont de sugestiile CE. Este foarte important să executăm acest plan și absolut esențial pentru toți să opereze la un nivel de excelență.     

–           Sunteți optimist în ce privește viitorul energiei în România? De cine și de ce anume depinde succesul tranziției energetice?

–           Succesul tranziției energetice depinde de mulți factori: de stat, de consumatori, de mediul privat, dar și de mediul politic dacă va înțelege că nu mai trebuie să continue cu politizarea și deprofesionalizarea companiilor. Poate că sună ca din carte și nerealist, dar despre asta este vorba. Dacă vei continua să pierzi bani, să risipești, te vei duce iremediabial către dezastru, ceea ce înseamnă insolvențe, faliment și este valabil pentru toți actorii statului și cei privați. Putem să evităm astfel de lucruri? Teoretic da. Ce ne trebuie? În primul rând o conducere la toate aceste entități care să-și asume această transformare. Ce spun este că fără transformare nu putem supraviețui. Nu sunt însă sigur că se va produce această transformare. Depinde. Dacă însă nu se va produce, nu se va supraviețui. Este o realitate.

–           Cât de pregătită este România pentru provocările viitorului? Suntem în direcția corectă? Ce ne lipsește?

–           Suntem, da. Mi-aș dori mai multă emulație pe zona economică în ce privește oportunitățile. Sunt niște semnale care încă sunt firave. Din cei 7 trilioane dolari pe care i-am menționat, o parte din această sumă înseamnă investiții în România. Este foarte important ca aceste investiții făcute în România și în alte țări din UE să genereze activitate economică în România. Adică, dacă vom instala o centrală eoliană sau un panou fotovoltaic, cu un anumit cost. Trebuie să vedem cât din acest cost are un efect multiplicator în economia românească. Câte locuri de muncă generează? Câte taxe la bugetul de stat.Despre asta este vorba. Dacă banii investiți se duc fie într-o altă țară europeană, fie într-o țară dinafara UE, atunci beneficiile pentru noi s-ar putea să fie mai mici decât costurile.       

–           Ce ar trebui să facem?       

–           Statul ar trebui să îi identifice pe cei care au preocupări în zona de tranziție energetică și să încerce să-i ajute, prin acces la credite. Pot fi multe modalități de ajutorare. Clar este nevoie de un plan. Dar foarte important este să-ți propui, aceasta este miza  tranziției energetice.

–           Este necesar un plan pentru gestionarea tranziției energetice în România?

–           Este nevoie de o gândire în legătură cu modul în care să capitalizeze tranziția energetică. Și nu trebuie să ne uităm doar la niște milioane care sunt alocate pentru reconversia profesională în zonele care ar putea fi impactate. Este vorba despre capitalizarea acestor oportunități generate de cele 7 trilioane dolari. Miza este cum accesăm din acești bani. Este nevoie de o gândire a statului. Însă România are o problemă mai mare decât lipsa planurilor, nu este eficientă în execuția acestor planuri. Lipsește stabilitatea. Mi-aș dori ca actualul ministru în funcție să rămână 5 ani la conducerea MEEMA. Este foarte important acest lucru. Să se reformeze sistemul de administrație, să fie atrași tineri. Nu trebuie să așteptăm ca ministrul să facă tot. Deci este important să avem capacitatea de execuție a planurilor, să ne ținem de ele.      

–           Sunt necesare schimbări în strategia companiilor, în administrațiile publice…        

–           Recomandarea noastră către toți cu care interacționăm este să continue ceea ce fac, dar să încerce să facă mult mai bine. Să fie mai eficienți, să îmbunătățească performanța.

Din punct de vedere al performanței administrative este mult de îmbunătățit. Eu cred că am depășit punctul cel mai de jos. Mă aștept să fie mai bine. E adevărat că este nevoie să fie mult mai bine, să îmbuntățim semnificativ performanța în administrație, să ne conectăm, să înțelegem înotro se îndreaptă lumea, care sunt mizele, să ne definim un plan, o foaie de parcurs. Mai avem o problemă: în România când cineva face ceva imediat se trezesc unii care să-ii pună bețe în roate. Eu cred că România va depăși ținta asumată de 30,7% energie regenerabilă. Totuși, trebuie să fim atenți, este un angajament care produce consecințe juridice dacă nu este îndeplinit.

–           De unde se pot informa participanții la piața energiei?

–           Informațiile vin pe parcurs în acest proces de tranziție energetică. Sunt și lucruri clare. De exemplu, pentru tranziția energetică sunt foarte importante unele minereuri rare. România are rezerve mari de grafit care nu sunt exploatate. Ar putea exista si niste rezerve de litiu. Este nevoie de o abordare integrată. Ce facem cu gazul și petrolul? Grăbim exploatarea, taxând-o corect.    

–           Nevoia de specialiști. Cum convingi tinerii?

–           Cred că domeniul energetic este atractiv pentru tineri. La Deloitte este interes mare din partea tinerilor, primim multe CV-uri. M-am bucurat zilele trecute când am fost abordat de doi tineri din țări UE care mi-au spus că vor să vina să lucreze în România alături de noi. Ne-au spus că au auzit de echipa noastră și vor să învețe de la noi. Cred că unul dintre ei va și veni. Și când am fost la Guvern, am fost plăcut surprins să văd interesul tinerilor de a lucra la Ministerul Energiei. Dacă vă amintiți am transformat toate posturile libere în poziții pentru debutanți la momentul respectiv (pe perioada manadatului de ministru la Departamentul pentru Energie – n.r.) și am dat posibilitatea tinerilor să  lucreze în minister. Din păcate, nu au rămas să lucreze în minister, au fost determinați să plece… Este o nevoie mare de reîmprospătare de personal în zona de adminstrație și este nevoie să nu mai aruncăm de fiecare dată cu piatra când se construiește ceva. Uneori nici nu înțelegem despre ce este vorba.

Tinerii sunt soluția și merită o șansă. Lipitorii de afișe fără calificare profesională, rudele și tot felul de pile promovate an de an în administrația din România, doar încurcă.

–           Consumatorul – în centrul atenției. Ce ar trebui să facă el, ce ar trebui să se facă pentru el?       

–           Consumatorul ar trebui să se preocupe în a fi mai bine informat. Pentru el ar trebui să lucreze ANRE și ANPC, să fie deschise. Când un consumator apelează cele două autorități, cineva să îi răspundă și să îl învețe ce să facă, să primească răspunsuri la întrebările adresate. Iar companiile trebuie să înțeleagă că dacă nu au grijă de clienți vor fi din ce în ce mai puțini relevante pe această piață. 

–           ANRE ca reglementator. Ce rol va avea?  Cum să acționeze?      

–           Instituția a crescut mult ca număr de personal , este o instituție în care oam sunt bine remunerați, creșterea din punct de vedere financiar a atras atenția partidelor care au făcut tot felul de propuneri de oameni care să lucreze la ANRE. Ceea ce nu a condus neapărat la o creștere de performanță instituțională. Eu sper să se reașeze lucrurile și ANRE să fie un adevărat arbitru în contextul unei piețe funcționale de energie. Să se țină departe de partide și zona de politici care trebuie să revină Guvernului și Parlamentului, să fie conectată cu ceilalți reglementatori regionali, inclusiv cu ACER. Sunt multe lucruri de îmbunătățit…       

–           Comunicarea în energie, transparență, guvernanță corporativă, numiri politice la conducerea companiilor…cazuri penale. Cum se prezintă toate acestea?

–           Foarte rău. Eu când am lucrat la Guvern, ca ministru, am stat puțin, dar în acel an am numit specialiști în CA-urile companiilor: pe Sergiu Manea, Mihai Aniței, Laurențiu Ciocârlan și exemplele pot continua. Este vorba de voința de a face ce trebuie. Eu nu cred că lucrurile astea nu se știu. Media joacă un rol foarte important. Dacă o să continuați să sancționați numirile care nu sunt în regulă, poate la un moment dat ele se vor mai reduce și chiar o să dispară. Provizoratele sunt mai păguboase decât de numirile în sine. La numiri am putea face calificări la locul de muncă, dar provizoratele fac rău…        

După criza sanitara, omenirea nu își mai poate permite o criză ecologică ce ar putea fi fatală

Răzvan NICOLESCU

–           Recomandați trei măsuri care ar trebui puse în aplicare imediat de către autorități și companii…

–           Fiecare companie de stat să aibă un plan de dezvoltare aprobat pe o perioadă mai mare de 5 ani. Să identificăm oportunitățile în care România poate să joace un rol în această tranziție energetică, pe ce putem capitaliza. Să ne focusăm atenția la Bruxelles pe un element care scapă din atenția decidenților de acolo: România are printre cele mai puține emisii de CO2 /cap locuitor, mult sub media europeană. Noi românii suntem cei care ajutăm la decarbonarea economiei globale, nu invers. Nu agreez criticile interne și externe pe nedrept.  Noi trebuie să ne dezvoltăm, să generăm mai multe emisii dacă vrem să atingem nivelul de convergență cu media europeană. Asta trebuie să se înțeleagă. Obiectivul nostru este să rămânem sub media europeană. Acest lucru nu se are în vedere pentru că ca nu o spunem suficient de articulat. Să nu uităm că UE este responsabilă doar de până la 10% din cantitatea de emisii de carbon din întreaga lume.UE nu poate salva singură planeta. Trebuie să facă mai mult în a-i convinge pe indieni, pe chinezi, americani să intre alături de europeni în această tranziție, care să nu genereze doar niște schimbări din care unii vor câștiga, alții vor pierde, dar fără impact global.

După criza sanitara, omenirea nu își mai poate permite o criză ecologică ce ar putea fi fatală. Este nevoie de acțiune globală rapidă, nu de una individuală ca în criza sanitară.

–           Vă mulțumesc.

Dl Răzvan Nicolescu este Partener Deloitte și  lider pentru Europa Centrală responsabil de industria gazelor naturale, petrolului și produselor chimice. S-a alăturat Deloitte în 2015 și a devenit în scurt timp lider al industriei de energie și resurse naturale pentru România, oferind direcții strategice și facilitând colaborarea dintre zeci de experți ai Deloitte Romania specializați în această industrie de o importanță critică.

Dl Răzvan Nicolescu este un specialist respectat și recunoscut în domeniul energetic, cu o experiență solidă atât în sectorul privat, cât și în cel public. A ocupat pozițiile de Director de Reglementare la OMV Petrom, președinte al Consiliului de Administrație al Agenției Europene de Reglementare în Energie, atașat al României la Uniunea Europeană pe probleme de energie și ministru al energiei, fără a fi membru al unui partid politic.

Dl Nicolescu este absolvent al Universității Politehnice din București cu specializarea Inginerie Electrică. Studiile tehnice din domeniul energetic au fost completate de studii economice, fiind absolvent al programului MBA al Solvay Brussels School of Economics and Management, precum și de unele programe pentru executivi ale Harvard Business School.


Publicat de

Cristina Trefaș

Director Editorial

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *