INTERVIU Volker RAFFEL, CEO E.ON România: Lipsa predictibilității este unul dintre cele mai mari dezavantaje ale României, din perspectiva investitorilor. Schimbările legislative trebuie să fie analizate înainte de a fi puse în aplicare, pe baza unui dialog serios cu mediul de afaceri

Publicat pe Categorii Actual, Esential, Interviuri InvesTenergy, Semnal
Prima Pagina Actual Esential INTERVIU Volker RAFFEL, CEO E.ON România: Lipsa predictibilității este unul dintre cele mai mari dezavantaje ale României, din perspectiva investitorilor. Schimbările legislative trebuie să fie analizate înainte de a fi puse în aplicare, pe baza unui dialog serios cu mediul de afaceri
  • România este, în continuare, un loc bun pentru investiții. Sunt destule de făcut: să ne concentrăm acum pe rezolvarea problemelor reale. Să creștem reziliența României prin investiții, eficiență energetică și conectarea mai multor surse regenerabile!
  • Din totalul de circa 3,3 miliarde de lei împrumutați de la bănci pentru susținerea schemelor de sprijin, statul ne-a rambursat circa 66%
  • Recomandare pentru consumatori: Produceți-vă singuri energia necesară, deveniți prosumatori și scăpați de facturile la energie și chiar câștigați bani de la furnizor!

Volker Raffel, CEO E.ON România, crede că România este, în continuare, un loc bun pentru investiții. „Țara s-a dezvoltat incredibil, așa cum am constatat când m-am întors după 15 ani. Sunt destule de făcut: să ne concentrăm acum pe rezolvarea problemelor reale. Să creștem reziliența României prin investiții, eficiență energetică și conectarea mai multor surse regenerabile!”, spune el.

Referitor la provocări, Volker Raffel și-ar dori cel mai mult să nu se repete ceea ce s-a întâmplat anul trecut, referindu-se la cele 15 modificări legislative cu impact major asupra sectorului energetic. „Este important să existe un cadru legislativ stabil, previzibil și transparent. În cazul în care evoluțiile ulterioare ar necesita o schimbare, aceasta trebuie să fie analizată înainte de a fi pusă în aplicare, pe baza unui dialog serios”, a declarat CEO-ul E.ON România.

Interviu acordat InvesTenergy de Volker RAFFEL, CEO E.ON România

Pentru început, vă propun să creionați un tablou al pieței de energie din România, cum se prezintă aceasta în contextul actual geopolitic?

Contextul geopolitic actual ne arată că avem două direcții clare: 1) securitatea energetică trebuie consolidată, trebuie să reducem nevoia de importuri iar România are resursele necesare pentru a deveni independentă din punct de vedere energetic. Chiar dacă mai multă independență și reziliență vine cu un anumit cost pentru investițiile suplimentare care trebuie făcute în România, criza energetică ne-a arătat că dacă nu suntem pregătiți pentru o altă criză costul va fi și mai mare. Și 2) tranziția către energia verde trebuie accelerată, iar România are un potențial excelent care trebuie valorificat.

Vedem că la nivelul Comisiei Europene investițiile în tot ce înseamnă energie electrică au fost declarate o prioritate absolută. De aceea, trebuie să ne asigurăm că rețelele sunt pregătite pentru a avea capacitatea de a integra rapid sursele de energie regenerabilă, reprezentate fie de prosumatori, fie de noile capacități mari de generare, dar și pentru a asigura parametrii de calitate ceruți de industrie și clienții casnici.

Sunt necesare investiții imense pentru a asigura securitatea energetică și pentru a transforma sectorul în unul sustenabil. La nivelul UE este estimat un necesar de investiții de 584 miliarde de euro până în 2030, atât în rețelele de transport, cât și în cele de distribuție. Fondurile necesare vor veni de la bugetul UE, de la bugetele naționale, de la bănci și investitori privați.

Cu siguranță, însă, investițiile în rețele vor contribui la stimularea cererii, la creșterea eficienței energetice și la asigurarea flexibilității sistemului. Totodată, investițiile în capacități “verzi” reprezintă o condiție pentru atingerea obiectivului UE ca până în 2030 un nivel de 42,5% din totalul energiei produse să provină din surse regenerabile.

Cum ați reușit să faceți față provocărilor și dificultăților de anul trecut? Ați avut momente de cumpănă, blocaje în activitate?

Anul trecut a fost de departe cel mai dificil din ultimii 18, de când E.ON este prezentă în România. Statul a trebuit să intervină pentru a face față impactului social și economic al creșterii fără precedent a prețurilor la energie.

Cu toate acestea, cele 15 schimbări legislative cu impact asupra sectorului energetic în 14 luni arată că a fost nevoie de ceva timp pentru a găsi o abordare echilibrată, din cauza lipsei de dialog și a consultărilor care nu au loc prea des, acesta fiind un aspect pe care îl putem aborda diferit în viitor pentru a găsi mai rapid compromisuri potrivite.

Între timp, am văzut abordări dezechilibrate față de companiile de furnizare. Dacă vorbim despre infrastructuri critice, poate că vă gândiți la rețele și producători, dar anul acesta ați putut realiza că și companiile de furnizare a energiei reprezintă activități de o importanță critică: acestea colectează bani de la clienți și doar o foarte mică parte din aceștia rămân la ele, restul banilor mergând la întregul sector energetic: operatorii de rețele de transport și distribuție, producători, precum și la stat, prin taxe. De aceea, dacă furnizorii ar fi avut sincope, ar fi pus în pericol întregul sistem energetic românesc.

La E.ON, nu am obținut în niciun moment un profit suplimentar din cauza crizei. Dimpotrivă. Am fost obligați legal să cumpărăm la prețuri mari de la producătorii sau importatorii români și să plătim taxe mai mari ca niciodată către stat, nefiindu-ne permis să transferăm acestea clienților. Statul a rambursat banii cu întârzieri incredibile, de câteva luni, și doar parțial. Prin urmare, am fost nevoiți să luăm împrumuturi considerabile de la bănci.

Totodată, pe parte de distribuție, Delgaz Grid a susținut din credite bancare atât activitatea curentă, cât și cea investițională, în 2021 și 2022 tarifele fiind înghețate. Și în acest caz, compania a trebuit să se îndatoreze la bănci. Astfel că la finalul anului 2022 valoarea totală a datoriilor a depășit 2,1 miliarde lei (cca. 430 mil. euro), în creștere față de cele 800 de milioane de lei (163 mil. euro) cât erau la începutul anului 2021.

În total, datoriile suplimentare ale E.ON în România, pentru susținerea activităților de furnizare și distribuție de electricitate și gaze naturale, au crescut de la 1,3 miliarde de lei la sfârșitul lui 2021 la circa 3,7 miliarde de lei la finalul lui 2022, deci cu 278%.

Ca urmare a situației extrem de dificile, atât pe partea de furnizare, cât și pe cea de distribuție, am înregistrat cele mai mari pierderi de la intrarea E.ON pe piață, în urmă cu 18 ani.

Am reușit cu toate acestea să asigurăm continuitatea alimentării cu energie electrică și gaze naturale a celor 3,4 milioane de clienți și să continuăm să investim în rețele, dovedind că suntem o companie rezilientă, de încredere și un partener pe termen lung pentru clienții noștri.

Am văzut companii care și-au abandonat clienții în plină criză, în pofida contractelor aflate încă în derulare, obligându-i brusc să caute noi oferte în vremuri cu prețuri record pe piețele de energie. Astfel de companii nu ar fi trebuit niciodată să li se permită să opereze pe piețe. Apar când prețurile scad, promit că vor avea întotdeauna oferte ceva mai avantajoase decât cele ale companiilor serioase, dar uită toate promisiunile și te abandonează de îndată ce eșuează pe termen scurt. Cred că este sarcina politicii și reglementărilor să nu permită unor astfel de jucători să reapară.

Cum a fost prima jumătate de an pentru E.ON România? V-ați mai relaxat, dacă pot spune așa, în acest an? Cu ce probleme/provocări vă confruntați în continuare?

Anul 2023 a început cu o perspectivă ceva mai bună, datorită corecţiilor făcute de autorităţi spre finalul anului trecut la unele dintre măsurile legislative cu impact major asupra sectorului. Chiar dacă situaţia s-a îmbunătăţit, mai sunt eforturi de făcut pentru asigurarea sustenabilităţii financiare, urmare a prefinanţării schemelor de sprijin în anii 2021 şi 2022.

Trebuie să fim prudenți dacă ne gândim că schemele de suport o să dispară. Dar trebuie să gândim împreună cu autoritățile cum se va întâmpla lucrul acesta. Înainte ca regulile pieței să se schimbe din nou, este necesară o perioadă de consultare corectă pentru a evita noi tulburări sau blocări ale pieței, așa cum am văzut în trecut.

Pe partea de distribuție, datorită tarifelor ajustate în această primăvară, putem să continuăm să investim în rețele, lucru esențial pentru că fără investiții în întărirea și modernizarea rețelelor nu poate exista tranziție energetică.

Aș putea spune că acum suntem într-un moment de respiro, nu mai suntem obligați să facem lucrurile peste noapte. Dar este foarte important să nu facem pași greșiți, bruști, în zona legislativă și de reglementare în umătoarea perioadă.

Decontarea pe schema de sprijin – cât v-a rambursat statul? Sunt în continuare restanțe? Cum stați pe partea de cash flow?

Din totalul de circa 3,3 miliarde de lei împrumutați de la bănci pentru susținerea schemelor de sprijin, statul ne-a rambursat circa 66%.. Doar pentru sezonul rece, respectiv pentru perioada noiembrie 2022 – martie 2023, a mai rămas aprox. 1 miliard de lei de rambursat, suma care deși este întârziată este încă neachitată companiei noastre. Lichiditățile sunt încă o problemă, iar pentru asigurarea acestora suntem nevoiți să ne finanțăm masiv la costurile actuale ridicate din piață.

 Ați întârziat cu facturile către clienți?

E.ON a fost probabil singura companie care a facturat corect și la timp, în conformitate cu toate modificările legislative. Am făcut eforturi deosebite astfel încât toate modificările impuse de legislație să fie implementate rapid și corect, iar clienții noștri să poată beneficia de schema de suport de la stat.

Astfel, facturarea consumului de gaze naturale și electricitate s-a derulat în mod normal iar clienții E.ON au primit facturile la timp în toată această perioadă cu dese schimbări legislative, care au avut un impact puternic asupra procesului de facturare, schimbări pe care le-am implementat la timp în urma unui efort colosal. Am avut doar câteva cazuri de întârzieri în emiterea facturilor, normale într-un proces de facturare cu milioane de facturi pe care le emitem lunar și care au fost rezolvate în cel mai scurt timp posibil, după ce am obținut toate informațiile necesare pentru validarea respectivelor facturi. Să ne reamintim că printre aceste modificări statul a introdus o nouă legislație, adesea neclară, pentru care de multe ori am primit clarificări doar după ce a trebuit să emitem facturile. Dar suntem mândri că modul nostru de facturare chiar și în aceste circumstanțe a fost confirmat de acele așa-numite norme de aplicare venite ulterior.

Ce proiecte majore de investiții derulați în acest an? Dar pe termen mediu, ce planuri de investiții aveți?

Strategia E.ON se bazează pe oferirea de soluții eficiente din punct de vedere energetic pentru clienți, precum și pe creșterea performanțelor și a rezilienței rețelelor noastre. Strategia era corectă și înainte de războiul din Ucraina, dar a fost confirmată pe deplin de evenimentele ulterioare. Altfel spus, testul de stres a confirmat strategia. Prin urmare, ne continuăm activitatea cu cele trei priorități: sustenabilitate, digitalizare și creștere.

Pentru o tranziție de succes, sistemul energetic trebuie să fie digital. Rețelele noastre trebuie să gestioneze sute de mii, poate milioane de surse descentralizate de producere a energiei regenerabile, precum centrale fotovoltaice și eoliene, dar și o cerere de energie în creștere pentru mașini electrice și pompe de căldură, de exemplu.

În România am investit deja 2,1 miliarde de euro de la intrarea pe piață și acum avem în vedere o majorare substanțială a sumelor planificate pentru anii următori.

Pentru acest an am bugetat un plan de investiții record în rețele, de peste 185 de milioane de euro (920 milioane lei), din surse proprii și din fonduri europene, cu 36% mai mari față de cele de anul trecut. Aceste investiții sunt cele mai mari din ultimii 18 ani, de la intrarea pe piața din România, ridicând la circa 1,6 miliarde de euro valoarea totală a investițiilor în rețele. Totodată, am menținut angajamentele și am derulat investiții din surse proprii în valoare de circa 265 milioane de euro (aprox. 1,3 miliarde de lei) în anii 2021-2022, ani de criză, cu prețul unor eforturi semnificative.

Până în 2030 avem în plan să investim încă 2,2 miliarde de euro, respectiv 700 de milioane de euro din fonduri europene, la care se vor adăuga aproximativ 1,5 miliarde de euro din surse proprii.

Cred că suntem în aproape toate aspectele pe un drum bun pentru realizarea investițiilor. ANRE recunoaște necesitatea investițiilor și sperăm ca următoarea perioadă de reglementare să ofere un cadru adecvat pentru aceasta. În ceea ce privește fondurile UE pentru gaze, există însă riscul ca UE să nu acorde fonduri pentru modernizarea rețelelor de distribuție a gazelor, chiar dacă acestea sunt pregătite pentru hidrogen. Dacă aceasta ar fi decizia finală, ar fi dăunătoare României, care atunci ar fi o victimă a UE, în urma unei strategii „fără gaz” care poate avea sens pentru țările complet dependente de importurile de gaze, dar asta cu siguranță nu are sens pentru România.

Oportunități de finantare. Ați accesat fonduri europene? A afectat criza proiectele de investiții, inclusiv proiectele finanțate din fonduri UE?

E.ON este una dintre principalele companii din domeniu care atrage fonduri europene pentru industria energetică locală, 228 de milioane de lei fiind investiți din fonduri nerambursabile în cadrul proiectelor noastre.

În prezent avem șapte proiecte în curs de implementare finanțate prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, în valoare totală de 293 mil lei (fără TVA), din care cofinanțarea nerambursabilă reprezintă aproximativ 219 milioane lei. Cele șapte proiecte vizează obiective de modernizare și digitalizare a rețelei de distribuție a energiei electrice, în scopul creșterii capacității de preluare a energiei din surse regenerabile și implementarea sistemului de contorizare inteligentă.

Accesarea surselor de finanțare europeană reprezintă o prioritate pentru companie în vederea realizării obiectivelor de modernizare și digitalizare a infrastructurii de distribuție. Acestea sunt o șansă unică pentru România. În combinație cu know-how-ul nostru, al E.ON, putem nu numai să modernizăm în continuare rețeaua, ci și să o pregătim pentru rolurile sale viitoare suplimentare, cum ar fi distribuirea hidrogenului și a gazelor verzi, sau generarea descentralizată a energiei.

E.ON va valida, la nivel național, utilizarea soluției tehnologice bazate pe amestecul a 20% hidrogen cu gaze naturale. Delgaz Grid a început testele…Felicitări! Ne puteți oferi detalii pe acest subiect?

Ne-am propus să contribuim la tranziția către energia fără emisii inclusiv pentru zona de încălzire, care în prezent se bazează în mare măsură pe gazele naturale. Credem că putem să le asigurăm același confort clienților noștri folosind actuala infrastructură, fără modificări, și cu aceeași siguranță în exploatare, utilizând practic un alt gaz. Utilizarea gazelor verzi precum hidrogenul produs prin electroliză, a biometanului dar și a altor tehnologii este parte a soluției pentru decarbonizarea sectorului.

Într-o primă etapă vom utiliza hidrogenul în amestec cu gaze naturale în actuala infrastructură de  distribuție.  Prin proiectul nostru, 20HyGrid, testăm în premieră în România funcționarea aparatelor de utilizare a gazelor naturale și a rețelei de distribuție cu amestec de 80% gaze naturale și 20% hidrogen.

Scopul analizelor este să determinăm cu rigurozitate nivelul actual de compatibilitate cu hidrogenul a componentelor rețelei de distribuție a gazelor naturale și a aparatelor de utilizare existente la clienții casnici. Testele iau în calcul toate particularitățile din România pentru validarea unei soluții tehnice la nivel național privind utilizarea în condiții de siguranță a amestecului de gaze naturale şi hidrogen.

Ne-am asumat acest proiect pilot deoarece avem expertiza din Germania și alte țări și credem că trebuie să începem să facem pași concreți pentru a crea o piață a hidrogenului și în România. Proiectele pilot, la scară mică/descentralizate, cu accent pe producție și transport/distribuție la consumator, sunt prima etapă necesară în direcția unei piețe a hidrogenului.

Oferim, totodată, suport autorităților statului – ANRE, Ministerului Energiei – pentru dezvoltarea legislației și a normelor tehnice pentru implementarea strategiei naționale pentru hidrogen, punând la dispoziția lor datele tehnice și constatările noastre.

Viitorul va fi despre consumatorii finali, mulți dintre ei vor deveni prosumatori. Tehnologia se dezvoltă. Câți prosumatori aveți în prezent în portofoliu? Câți prosumatori estimați că veți avea până la finele anului incluzând și beneficiarii finanțării de la AFM? Integrarea prosumatorilor în rețea, cum poate deveni eficientă?

Prosumatorii reprezintă pentru noi o mare provocare, atât din modul în care-i gestionăm, din punctul de vedere al documentelor și al avizelor, dar în primul rând din perspectiva integrării lor în rețea și a perturbărilor pe care le aduc ei în rețea. De asemenea, proiectele mari de regenerabile necesită întăriri de rețea și investiții mari pentru a putea fi integrate.

Numărul prosumatorilor conectați la rețeaua Delgaz Grid a crescut exponențial în ultimii ani, de la doar 67 în 2020 la aproape 8.000 la sfârșitul primului trimestru al acestui an și estimăm că la sfârșitul anului vom avea circa 12.000. Cu toate acestea Delgaz Grid se descurcă foarte bine în comparație cu ce se întâmplă la nivel național. Am reușit, de exemplu, să reducem timpii de așteptare. Recent am făcut un nou pas în procesul de digitalizare a serviciilor punând la dispoziția viitorilor prosumatori o platformă dedicată, pe site-ul delgaz.ro, unde aceștia pot depune simplu și rapid documentația necesară pentru racordarea la rețea și obținerea statutului de producător de electricitate din surse regenerabile.

Ne așteptăm la creșteri și mai mari a cererilor în perioada următoare, dar este important să înțelegem că fără proiecte de regenerabile nu o să putem să avem energie ieftină. Evident, avem nevoie de o piață în care să se producă energie multă și atunci prețul va scădea, și nu pentru că așa vrea guvernul sau reglementatorul. Deci, integrând regenerabilele, fiind în măsură să gestionăm rețeaua, vom putea asigura și un preț bun și un viitor rezonabil pentru sistemul energetic.

Există un trend puternic de creștere a cererii de centrale fotovoltaice. De exemplu, cererea pentru soluția E.ON Solar Home, lansată pe piață în 2020, a crescut de 10 ori anul trecut față de 2021. Am instalat și predat la cheie clienților peste 650 de centrale fotovoltaice, aproape 2 pe zi. Ne așteptăm că, într-un orizont de timp de 5 ani, circa o jumătate de milion de case vor avea instalate panouri fotovoltaice.

E.ON construiește centrale fotovoltaice pentru clienți? Cât de mare este cererea?

Construim și predăm la cheie centrale fotovoltaice atât pentru clienții casnici cât și pentru instituții și companii, indiferent de sectorul de activitate și de mărimea acestora.

Un rol esențial va fi jucat și de succesul unor programe guvernamentale, precum Casa Verde Fotovoltaice, care pot stimula exponențial numărul instalărilor realizate. Dorim să participăm la acest program. Am făcut demersuri pentru a dobândi calitatea de instalatori autorizați și dorim să implementăm pentru clienți cât mai multe sisteme fotovoltaice. Pregătim o nouă soluţie prin Casa Verde, cu numeroase avantaje pentru cei care doresc să acceseze programul prin intermediul companiei noastre, cu opţiuni de finanţare pentru contribuţia proprie prin partenerii E.ON.

În viitorul apropiat dorim să oferim clienților și pachete de PV cu pompe de caldură pentru a cupla sectorul electric cu cel termic și a ne ajuta clienții și mai mult în eforturile de eficientizare a consumului de energie și decarbonizare.

Pe segmentul non-rezidențial, vedem din ce în ce mai multe companii care aleg modele de afaceri durabile și caută să-și reducă costurile cu energia, iar noi suntem aici pentru a le oferi soluții energetice de ultimă generație, adaptate nevoilor lor. Am predat anul trecut la cheie partenerilor noștri 127 de centrale fotovoltaice, de 3 ori mai multe decât în 2021. În total am atins peste 250 de proiecte PV finalizate în România din 2018.

De regulă, consumatorii se uită la preț, condiții de plată și durată într-un contract. S-a schimbat comportamentul acestora?

Prețul contează, desigur, dar clienții nu se uită exclusiv la preț. Dorim să fim aleși de clienți pentru calitatea serviciilor noastre, pentru că suntem de încredere și pentru că oamenii se pot baza pe noi pe termen lung. Am demonstrat asta de-a lungul anilor și mai ales în timpul crizei iar portofoliul nostru de clienți a crescut constant, fie că vorbim de furnizarea de gaz și electricitate fie că vorbim de soluțiile și produsele noastre energetice.

Cum sună viitorul în energie în România? Care sunt provocările pentru furnizori și distribuitori?

Acest deceniu este o șansă unică pentru ca România să ajungă din urmă țările din Vest. Acum, dacă nu se iau noi măsuri nepotrivite, putem să ne întoarcem să ne facem treaba: să modernizăm infrastructura românească folosind banii UE, îmbunătățind calitatea și făcând-o potrivită pentru nevoile moderne, cum ar fi e-mobility, conectând mai mulți clienți, prosumatori și în gaze pentru hidrogen și gaze verzi. Și să le oferim clienților noștri posibilități de a consuma mai puțină energie având același confort, cu centrale care folosesc cu 30% mai puțin gaz pentru a da aceeași căldură, soluții fotovoltaice sau pompe de căldură care folosesc aproximativ o cincime din energie în comparație cu încălzirea electrică directă.

Sunt destule de făcut: să ne concentrăm acum pe rezolvarea problemelor reale. Să creștem reziliența României prin investiții, eficiență energetică și conectarea mai multor surse regenerabile.

Referitor la provocări, cel mai mult mi-aș dori să nu se repete ceea ce s-a întâmplat anul trecut, și prin asta mă refer la cele 15 modificări legislative cu impact major asupra sectorului energetic. Este important să existe un cadru legislativ stabil, previzibil și transparent. În cazul în care evoluțiile ulterioare ar necesita o schimbare, aceasta trebuie să fie analizată înainte de a fi pusă în aplicare, pe baza unui dialog serios.

Cum credeți dvs că se vor încălzi românii în 2030?

Trecerea la sisteme de încălzire sustenabile va fi un proces de durată iar centralele pe hidrogen, alături de pompele de căldură și sistemele alternative de termoficare (ape geotermale etc.), sunt printre cele mai promițătoare soluții la momentul de față pentru încălzirea sustenabilă a locuințelor.

Dar pentru mine este important ca clienții noștri să aleagă opțiunea care se potrivește cel mai bine nevoilor lor. Pompele de căldură electrice sunt o soluție foarte bună pentru a avea o încălzire modernă, confortabilă și durabilă acolo unde nu ai gaz și sistemul de încălzire din casă este potrivit pentru o pompă de căldură. Dar chiar dacă câștigăm bani vânzând pompe de căldură, îmi doresc ca clienții noștri să fie fericiți și după ce cumpără ceva de la noi. Iar pompele de căldură nu sunt o soluție, de exemplu, într-un apartament dintr-un bloc fără un sistem de încălzire adecvat și fără alimentare cu energie electrică suficientă pentru acel apartament. Ai avea costuri mari pe lângă pompa de căldură și o singură soluție nu se potrivește tuturor.

Prin urmare, cred că în 2030 gazele naturale vor rămâne una dintre principalele surse de încălzire a locuințelor.În prezent peste 30% din locuințele din România sunt încălzite cu gaze naturale iar și mai multe folosesc gazul pentru gătit și nu avem opțiuni, tehnic și realist vorbind, de a le înlocui total cu altă sursă.

Într-adevăr, electricitatea va deveni tot mai utilizată pentru încălzire. Ne așteptăm și la un val de pompe de căldură, mai ales la imobilele unde se pretează. De exemplu, REPowerEU are în vedere o dublare a ritmului de implementare, pentru a instala pompe de căldură în 10 milioane de clădiri în următorii cinci ani și în 30 de milioane până în 2030. Interesul pentru pompe de căldură este în creștere și noi ne propunem să fim cât se poate de prezenți și pe acest segment de piață. Întrucât economiile prin eficiență energetică vor genera reduceri pe termen lung ale costurilor sistemului, guvernele ar putea promova, de asemenea, tehnologiile cu energie curată, oferind subvenții publice gospodăriilor cu venituri mici, cărora le este dificil să și le permită.

Însă nu este posibilă pe termen mediu și chiar lung încălzirea locuințelor doar cu pompe de căldură în principal pentru că rețelele de electricitate din România nu au fost proiectate pentru a susține încălzirea a milioane de locuințe iar în secundar, din perspectiva costului ridicat al acestora.carbonizarea sectorului.

Credem că infrastructura de gaze naturale de cca. 70.000 km kilometri care deservește industria și milioane de oameni cu căldură, apă caldă și pentru gătit este una cheie pentru decarbonizarea pe termen lung a sectorului încălzirii. Această infrastructură poate fi folosită în continuare pentru a aduce în locuințele noastre același confort pe care l-au adus gazele naturale timp de 100 de ani, utilizând, treptat, amestecuri de gaze naturale și hidrogen, cu emisii tot mai reduse de carbon, până la hidrogen pur, cu emisii zero.

Hidrogenul are cel mai mare potențial în clădirile multifamiliale și comerciale, în special în orașele dense, în timp ce perspectivele pe termen mai lung ar putea include utilizarea directă a hidrogenului în cazane cu hidrogen sau pile de combustie.

Ce face E.ON Romania pentru tineri, viitorii energeticieni?

E.ON este una dintre companiile care oferă oportunități tinerilor care își doresc o carieră în acest domeniu. Pentru absolvenții de facultate avem programul Graduate. Din 2006 de când avem acest program am angajat 40 de tineri ingineri din această zonă. Dintre aceștia 65% sunt încă în compania noastră iar doi dintre ei conduc acum două structuri importante pentru distribuția de energie electrică: Divizia Exploatare și Mentenanță și Departamentul Managementul Investițiilor (12,5% sunt azi Line și Middle Manager iar 20% sunt Experți pe diferite arii din companie).

Din 2016 am creat un alt program START care se adresează atât proaspeților absolvenți de facultate cât și absolvenților de Școli profesionale și Licee Tehnologice. Ei vin în companie unde timp de doi ani se pregătesc să preia o poziție trecând prin patru departamente, formații diferite, familiarizându-se cu tipuri defierite de activități. Colegii noștri cu experiență devin mentorii lor și contribuie la formarea lor practică. 69 de ingineri stagiari și 100 de electricieni în pregătire s-au alăturat echipelor noastre în acest timp. 9% dintre inginerii stagiari coordonează acum echipe și 38% dintre electricienii în pregătire lucrează azi cu dedicație pentru a asigura continuitatea distribuției de energie electrică. Vom continua acest program. Anul acesta vom mai angaja 19 tineri în programul START și la fel vom face și anii următori.

Unii dintre electricienii în pregătire iau contact cu compania mult mai devreme – de îndată ce și-au ales acest drum la 14 ani când încep să studieze în școli profesionale. În acest an școlar avem 3 parteneriate de învățământ dual 4 de învățământ professional și ne preocupăm ca cei 91 de elevi să aibă parte de o bună pregătire profesională, să învețe de la cei mai buni. Și pentru asta investim, pe lângă timpul colegilor noștri și plata de burse (pentru învățământul dual) și în achiziționarea de echipamente de protecție. Iar cei mai buni elevi se întrec în cadrul Trofeului Electricianului într-o secțiune special creată pentru ei.

Nu ne oprim aici: pentru dezvoltarea de competențe tehnice avem două Centre de educație profesională, unul dedicat distribuției de gaze naturale și unul distribuției de energie electrică, în cadrul cărora, prin programe anuale de dezvoltare, sute de angajați își pot actualiza cunoștințele tehnice. Ambele centre au fost recent modernizate semnificativ și continuăm să le îmbunătățim pentru a răspunde nevoilor de astăzi.

La finalul interviului, vă rog să veniți cu câte 3 recomandări/sfaturi pentru autorități, investitori și consumatori.

Lipsa predictibilității este unul dintre cele mai mari dezavantaje ale României din perspectiva investitorilor. De aceea, consultările cu mediul de afaceri înainte de a se lua decizii cu impact asupra sectorului energetic și a pieței sunt foarte importante. Anul trecut a fost criză, presiunea a fost imensă pe noi toți, dar sunt convins că doar prin dialog poți avea o imagine mai corectă legată de impactul unor modificări. Și acum, cu mai mult timp de pregătire la dispoziție putem să facem lucrurile mai bine dacă se doresc alte modificări în legislație.

Cred în continuare că România este un loc bun pentru investiții – țara s-a dezvoltat incredibil, așa cum am constatat când m-am întors după 15 ani.

Pentru clienți: adoptați cu încredere măsurile simple de reducere a consumului de energie, a risipei – este un obicei sănătos pentru bugetul familiei. Dacă trebuie să schimbați un aparat mergeți pe cel mai eficient pe care vi-l permiteți, economiile pe termen lung sunt mari, mai ales pentru un aparat pe care-l veți folosi 10-20 de ani.

Produceți-vă singuri energia necesară, deveniți prosumatori și scăpați de facturile la energie și chiar câștigați bani de la furnizor. E.ON este aici pentru a vă ajuta cu soluțiile de care aveți nevoie pentru un confort mai bun, pentru facturi mai mici și pentru a deveni cu toții mai prietenoși cu mediul.

Vă mulțumesc.

Grupul german E.ON este unul dintre liderii pieţei de energie, având în România o prezenţă consolidată de-a lungul a 18 ani. Companiile din cadrul grupului, Delgaz Grid, E.ON Energie România și E.ON Asist Complet desfășoară activităţi de distribuţie, de furnizare energie și soluţii energetice, respectiv tehnice pentru circa 3,4 milioane de clienţi. De la intrarea pe piaţa din România, E.ON a investit peste 2,1 miliarde de euro, în principal în modernizarea reţelelor. Totodată, valoarea contribuţiilor virate la bugetul de stat şi bugetele locale se ridică la 3 miliarde de euro.


Publicat de

Cristina Trefaș

Director Editorial

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *