Marea Neagră, o nouă Mare a Nordului. Studiu “Riscuri, fiscalitate, decizii de investiții în sectorul offshore de țiței și gaze naturale. Marea Neagră și România”

Publicat pe Categorii Opinii / Analize, Petrol / Gaze / Carbune, Semnal
Prima Pagina Actual Semnal Marea Neagră, o nouă Mare a Nordului. Studiu “Riscuri, fiscalitate, decizii de investiții în sectorul offshore de țiței și gaze naturale. Marea Neagră și România”

”Din punct de vedere petrologic, Marea Neagră este considerată de numeroşi analişti ca fiind, potenţial, o nouă Mare a Nordului, regiunea cea mai importantă din punct de vedere energetic din Europa. Dar acest potenţial este încă unul predominant teoretic, explorarea geologică aflându-se încă într-o fază incipientă (circa 100 de sonde forate). Descoperiri importante au făcute până în prezent doar în zona românească. Toate statele riverane Mării Negre au proiecte de explorare, mai avansate fiind România, Turcia şi, într-o oarecare măsură, Bulgaria”, potrivit unui studiu realizat de experţii Radu Dudău şi Vasile Iuga, la solicitarea Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze (FPPG).studiului.

„Adoptarea unui cadru echitabil şi stabil de reglementare offshore, care să permită demararea lucrărilor de dezvoltare şi producţie reprezintă un imperativ strategic. De deciziile politice luate în următoarele luni depinde viitorul acestui sector de importanţa fundamentală pentru România”, se specifică în documentul citat. Este astfel necesară dezvoltarea unui cadru de reglementare inteligent și competitiv și crearea unui mediu instituțional apt să gestioneze dezvoltarea unui domeniu nou și amplu de activitate în sectorul energetic, aliniat la obiectivele strategice fundamentale ale țării.

Recomandare: Guvernul României trebuie să dezvolte capacitate instituțională, administrativă și know-how pentru a putea gestiona în mod adecvat particularitățile sectorului petrolier offshore. Ar fi fost de dorit ca și în ultimii ani să fi fost constituită capacitatea instituțională și resursele umane specializate necesare definirii unui cadrul fiscal petrolier optim, în acord cu practicile cele mai bune și tendințele recente pe plan internațional.

În studiu se prezintă un tabloul al riscurilor Mării Negre. Unul dintre cele mai importante este riscul fiscal. “Recenta propunere legislativă privind activitatea petrolieră offshore (Legea Offshore) a crescut semnificativ gradul de impredictibilitate şi a diminuat competitivitatea cadrului de reglementare. Din punct de vedere al fiscalităţii, propunerea legislativă introduce, pe lângă redevenţe, un impozit progresiv pe venit, în funcţie de preţul gazelor naturale. Totodată, prevede o limită a deductibilităţii investiţiilor de 60% din venitul ‘suplimentar’ rezultat din vânzarea gazelor între diferite intervale de preţ”, se precizează în document. Mai mult, mecanismul de deduceri şi de stabilire a bazei impozabile descurajează investiţiile, întrucât nu prevede deductibilitatea cheltuielilor făcute predominant înainte de începerea producţiei, ci se limitează la investiţiile din luna în care se realizează veniturile suplimentare, fără o modalitate de reportare. De asemenea, din baza impozabilă nu sunt scăzute redevenţele, aşa cum este cazul în practica internaţională.

Investiţiile în sector se caracterizează prin durata lungă (30-40 ani), valoarea foarte ridicată (10-40 miliarde de dolari), în condiţii de riscuri semnificative. Unele companii îşi riscă viabilitatea sau chiar existenţa cu un singur proiect. Înţelegerea şi controlul riscurilor sunt esenţiale pentru investitori şi pentru finanţatori.

Proiectele din Marea Neagră prezintă aproape toate riscurile generale ale offshore-ului de mare adâncime, respectiv rate de succes ale sondelor de explorare de 20-25%, în cazul României, dar de 0% în cazul Turciei şi Bulgariei; costurile forării unei astfel de sonde sunt între 150 şi 250 milioane de dolari; risc comercial şi de infrastructură/logistică ridicate, pe fondul slabei conectări la pieţele regionale; experienţa redusă de management de proiect; risc geopolitic în creştere, în contextul situaţiei politico-militare din Crimeea şi din estul Ucrainei, precum şi al atmosferei antagonice dintre NATO şi Rusia, cu Turcia într-o relaţie tensionată cu aliaţii săi occidentali.

Pe lângă toate acestea, mai sunt riscul fiscal şi de reglementare mare şi în creştere, lipsa stabilităţii şi a predictibilităţii reglementărilor. Mai sunt, totodată, şi alte riscuri specifice Mării Negre, care includ faptul că este o mare cvasi-închisă, cu acces dificil prin Bosfor, cu dificultăţi majore de transport al utilajelor şi echipamentelor; topografie insuficient cunoscută a reliefului submarin, care este şi instabil; mediu anoxic la adâncimi mai mari de 200 metri, cu prezenţa hidrogenului sulfurat, ceea ce necesită echipamente speciale, costisitoare; prezenţa hidraţilor de metan pe fundul marii, ceea ce prezintă un risc de incendiu şi un pericol pentru flotabilitatea navelor, în caz ca ajung la suprafaţă.

Autorii studiului fac și o analiză diferenţiată onshore – offshore a nivelului efectiv de impozitare din cele 25 de jurisdicţii europene evaluate în acest studiu. Astfel, nivelul impozitării onshore din România este ridicat faţă de media europeană, existând totuşi două jurisdicţii cu o cotă efectivă de impozitare mai mare atât în anul 2015, cât şi în anul 2016. Pe de altă parte, chiar neluând în calcul o impozitare suplimentară aplicabilă sectorului offshore din România, nivelul maxim de redevenţă, de 13%, care se aplică în România la cea mai mare parte din producţia offshore de gaze naturale, datorită pragurilor de producţie neadaptate specificului offshore, reprezintă cea mai ridicată cotă de impozitare efectivă în anul 2016 faţă de jurisdicţiile offshore europene (respectiv al doilea cel mai mare nivel de impozitare în anul 2015, foarte aproape de cota efectivă de impozitare din Norvegia, de 13,9%). În aceste condiţii, pentru a menţine competitivitatea sistemului de impozitare, este necesar ca o eventuală impozitare suplimentară pentru sectorul offshore să aibă o structură şi un nivel echilibrat, iar formula de calcul a redevenţelor să fie adaptată specificului acestui sector.

Studiul denumit “Riscuri, fiscalitate, decizii de investiții în sectorul offshore de țiței și gaze naturale. Marea Neagră și România”, a fost realizat de Vasile Iuga și Radu Dudău.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Echipa FPPG


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*