Ministerul Energiei a finalizat proiectul Strategiei energetice a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050. Acesta urmează să fie aprobat prin hotărâre de Guvern, după ce se va obține avizul de mediu. După etapa de dezbatere publică, va fi redactat un document final al strategiei, pentru care este nevoie de avizul de mediu, au precizat reprezentanţii Ministerului Energiei, potrivit Agerpres. Documentul va fi apoi aprobat prin Hotărâre de Guvern, potrivit Legii 123/2012, legea-cadru a sectorului energetic.
Potrivit noii strategii publicate pe site-ul ministerului, totalul investițiilor în sectorul energiei electrice pentru perioada 2018-2030 este de circa 14 miliarde de euro. Sunt considerate investiţii strategice de interes naţional finalizarea Grupurilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti și a grupului de 600 MW de la Rovinari. Strategia vine cu câteva investiţii noi: o hidrocentrală pe Dunăre, Turnu-Măgurele – Nicopole, cu o capacitate instalată de 500 MW, un grup nou de 400 MW la Turceni, unul de 200 MW la Craiova şi unul de 400 MW la Mintia.
Principalul beneficiar al implementării Strategiei Energetice va fi consumatorul, se arată în cuvântul înainte, semnat de ministrul Energiei, Anton Anton.
Obiectivele Strategiei sunt: energie curată și eficiență energetică; asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii; protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice; piețe de energie competitive, baza unei economii competitive; modernizarea sistemului de guvernanță energetică; creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane; România, furnizor regional de securitate energetică şi creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.
Rezervele de gaze ale României se vor epuiza în următorii 14 ani! Exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră, condiţie sine-qua-non pentru a miza pe această resursă în mixul energetic al ţării
Rezervele de gaze ale României se vor epuiza în următorii 14 ani, iar exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră este o condiţie sine-qua-non pentru a miza în continuare pe această resursă în mixul energetic al ţării, se arată în proiectul Strategiei Energetice a României 2018 – 2030, cu perspectiva anului 2050, publicat de Ministerului Energiei. „Pentru a evita creşterea semnificativă a dependenţei de importuri, chiar dacă acestea vor fi disponibile din surse şi prin rute alternative, este necesară dezvoltarea zăcămintelor offshore descoperite în ultimii ani în Marea Neagră. Aceasta este o condiţie sine-qua-non pentru a putea miza pe gazul natural în mixul energiei electrice”, potrivit strategiei.
Datele furnizate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, inserate în proiect, arată că rezervele de gaze ale ţării, fără cele din Marea Neagră, sunt de 153 de miliarde de metri cubi, care, la o producţie anuală de 10,5 miliarde de metri cubi, ar fi suficiente pentru 14,6 ani. Producţia de gaze din Marea Neagră va atinge punctul maxim în anul 2025: „Producţia de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050”.
Exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră va avea o contribuţie majoră la asigurarea securităţii energetice a României. Nivelurile cantitative cumulate din producţia convenţională onshore şi offshore pot avea potenţialul de a fi excedentare faţă de nivelul estimat în prezent al cererii de pe piaţa internă, relativ liniar.
Resursele de huilă ar fi suficiente pentru 104 ani, însă exploatarea lor este imposibilă, fiind ineficientă economic. Patru din cele cinci grupuri de la Deva vor fi închise
Resursele de huilă ale României ar fi suficiente pentru 104 ani, însă exploatarea lor este imposibilă, fiind ineficientă economic, astfel că patru din cele cinci grupuri de la Deva vor fi închise, se precizează în proiectul Strategiei Energetice a României 2018 – 2030, cu perspectiva anului 2050. „Resursele de huilă din România cunoscute sunt de 232 milioane de tone [85 milioane tep (tone echivalent petrol – n.r.)] din care exploatabile în perimetre concesionate 83 milioane tone [30 milioane tep]. La un consum mediu al rezervelor de 0,3 milioane tep/an, gradul de asigurare cu resurse de huilă este de 104 ani dar exploatarea acestei resurse energetice primare este condiţionată de fezabilitatea economică a exploatărilor”, potrivit documentului.
Necesarul de huilă pentru producerea energiei electrice şi termice va fi asigurat din producţia minelor Vulcan şi Livezeni, completat cu necesarul din import, până la reconfigurarea capacităţilor termoenergetice nerentabile de pe huilă pe altă resursă energetică primară mai eficientă. „Grupurile pe huilă de la Deva, cu excepţia grupului 3, vor fi retrase, cu perspective foarte reduse de a fi repornite”, se mai arată în documentul citat.
„Rezervele de huilă din România sunt imposibil de exploatat în condiţii de eficienţă economică, ceea ce face improbabilă construirea unor grupuri noi în locul celor retrase”, au mai spus autorii proiectului. Hidroelectrica va dispune de un buget de investiţii de peste 800 milioane de euro până în 2020 pentru lucrări de modernizare şi retehnologizare la centralele care se află în prezent în exploatare, conform Proiectului Strategiei Energetice a României 2018 – 2030, cu perspectiva anului 2050.
Investiţii de circa 2,5 miliarde euro pentru amenajări hidroenergetice cu folosinţă complexă
Investiţiile necesare pentru finalizarea până în anul 2030 a amenajărilor hidroenergetice cu folosinţă complexă, optimizate conform cerinţelor actuale, se ridică la circa 2,5 miliarde euro. Acestea vor fi asigurate atât de Hidroelectrica, cât şi de alte companii şi autorităţi beneficiare ale acestor folosinţe complexe. Astfel, în anul 2030, puterea totală instalată în centralele hidroelectrice din România va ajunge la 7.490 MW, faţă de 6.741 MW în anul 2018. Urmare a acestei creşteri de capacitate instalată, în anul 2030, producţia de energie electrică în hidrocentrale va creşte de la 16,55 TWh în anul 2018, până la valoarea de 17,60 TWh.
„Strategia prevede o creştere uşoară a capacităţii hidroenergetice prin finalizarea proiectelor aflate în curs de realizare. Rolul esenţial jucat de hidroenergie pe piaţa de echilibrare va trebui întărit prin realizarea la timp a lucrărilor de mentenanţă şi retehnologizare. Capacităţile hidroelectrice pot asigura servicii tehnologice de sistem (STS), cu variaţii ale producţiei instantanee de până la 4.500 MW în 24 de ore”, se menţionează în proiect.
Proiectul de strategie menţionează că evoluţia sectorului hidroenergetic pentru perioada 2018 – 2030 se va realiza în următoarele coordonate: armonizarea cu politicile europene privind protecţia mediului; planificarea integrată a valorificării resurselor de apă şi reluarea implicării financiare a statului în proiectele hidroenergetice cu folosinţe complexe; investiţii noi şi modernizarea centralelor existente; menţinerea unui grad ridicat de siguranţă în exploatare. Totodată, documentul semnalează că amenajările hidroenergetice cu folosinţe complexe sunt proiecte care produc efecte la nivel local şi regional, iar realizarea şi exploatarea acestor amenajări, care în afară de energia electrică aduc şi alte beneficii sociale, va fi susţinută în continuare, până în anul 2030.
Regenerabilele – 7.400 MW instalaţi în 2030
“Faţă de totalul capacităţilor instalate în anul 2018 pentru producţia de energie electrică, la nivelul anului 2030 se va înregistra o creştere a capacităţilor eoliene până la o putere de 4.300 MW şi a celor fotovoltaice de până la 3.100 MW”, se arată în Strategie. În prezent, în eoliene există o capacitate instalată de 3.100 MW, iar în fotovoltaice – 1.350 MW.
Strategia precizează că se vor declarare zone de dezvoltare energetică utilizând surse regenerabile, pentru proiecte mari și asigurarea conectării la rețea prin grija Transelectrica. “Până în anul 2025, se vor elabora studii care să permită instituirea a cel puţin zece zone de dezvoltare a centralelor eoliene şi fotovoltaice pe teritoriul naţional, fiecărei zone fiindu-i stabilită delimitarea şi capacitatea maximă ce poate fi instalată. În aceste zone de dezvoltare se vor institui proceduri simplificate pentru autorizarea lucrărilor, pentru racordarea la sistem precum şi pentru autorizarea lor după punerea în funcţiune”, arată Strategia.
“Marea majoritate a parcurilor fotovoltaice sau eoliene din România au fost realizate şi puse în funcţiune în perioada 2010-2016. Pentru că durata de viaţă a principalelor echipamente din aceste centrale electrice este de 20-30 ani, începând cu anul 2030 o parte dintre acestea vor fi supuse înlocuirii. Din acest motiv, între 2025 şi 2030 va fi necesară promovarea unor politici energetice care să permită operatorilor care deţin şi exploatează aceste centrale să facă înlocuirile necesare. După anul 2025 se va stabili, printr-un complex de politici cuprinzând bonificaţii de natură fiscală în cadrul schemelor de sprijin de care operatorii beneficiază, cu obligaţia ca aceştia să provizioneze resursele financiare necesare pentru a pregăti centralele pentru un nou ciclu de viaţă”, se mai arată în Strategie.
