O nouă strategie pentru Proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Șefii SNN, mandatați să continue negocierile cu chinezii de la CGN și să înființeze societatea mixtă

• Realizarea proiectului presupune asigurarea de fonduri pentru investiţii estimate la aproximativ 5 miliarde euro

Acționarii Nuclearelectrica urmează să aprobe, în ședința AGEA programtă pentru data de 22 august, Strategia revizuită de continuare a Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă. Potrivit acesteia, vor fi recunoscute etapele derulate până la acest moment, se vor reorganiza etapele de negociere/aprobare existente și va înceta activitatea comisiilor desemnate, respective: Comisia de negociere și Comisia Interministeriala. Negocierile urmează a fi derulate de o comisie de negociere desemnată de conducerea executivă a SNN.

În baza Strategiei Revizuite, se va acorda mandat SNN, respectiv Comisiei de negociere desemnate de conducerea executiva a SNN (Consiliul de Administrație și directorii cu contract de mandat) și, după caz, filialei EnergoNuclear –  EN, cu respectarea bunelor practici corporative finalizarea Proiectului ce reprezintă un obiectiv prioritar de dezvoltare a sectorului energetic, prevăzut în Strategia energetică a României 2007-2020, aprobată prin Hotârărea Guvernului nr. 1069/2007, se specifică în documentul consultat de InvesTenergy.

Acționarii vor mandata Consiliul de Administrație SNN să stabilească termenii și condițiile de continuare a negocierilor pentru a permite înființarea unei societăți mixte de proiect (“JVCo”) cu compania chineză CGN (investitor privat selectat), precum și pentru implementarea Strategiei revizuite. Totodată, se cere acordul acționarilor pentru continuarea negocierilor asupra Documentelor Investiției în aceleași condiții din Memorandumul de Înțelegere, pentru o perioadă de încă 6 luni.

După crearea societății, într-o etapă ulterioară, conform prezentei Strategii Revizuite, va fi transferată valoarea investită de SNN în filiala EnergoNuclear S.A. (“EN”). JV reprezintă societatea premergătoare societății de tip IPP (Producător independent de energie – IPP), înființată cu o durată de 2 ani. Aceasta se va constitui inițial din aportul exclusiv în numerar al SNN și al IP selectat, corespunzător unor cote de 49%, respectiv 51%. Ulterior fazei inițiale de constituire a JV, după aprobarea de către Guvern a termenilor și condițiilor principale ale implementării Proiectului, se va avea în vedere valorificarea în condițiile legii a investiției efectuate de SNN în EN, urmărindu-se obiectivul principal ca SNN să dețină o participare în JV, în plus față de aporturile inițiale și care să asigure protejarea investițiilor SNN în EN, se menționează în Strategia revizuită.

În cadrul procesului se va avea în vedere și contribuția statului român cu apa grea și octoxid de uraniu, momentul și modalitatea efectivă prin care se va realiza contribuția urmând a se stabili ulterior constituirii JV, pe baza deciziei Guvernului și, dacă este cazul, cu notificarea Comisiei Europene. aceasta decizie

Potrivit noii strategii, după îndeplinirea anumitor condiții ce vor fi agreate cu investitorul privat prin documentele finale ale tranzactiei, părțile implicate în JV vor avea următoarele drepturi:

• SNN are dreptul de a contribui cu aport în numerar pentru păstrarea cotei de 49% în JV, pe baza aprobării AGA;
• Statul român are dreptul de a intra în structura acționariatului cu aport în natură, la orice dată ulterioară constituirii JV, cu respectarea procentului minim de deținere al IP de 51%;
• Investitorul selectat are dreptul de a contribui la capitalul social al JV cu aport în numerar, reprezentând cel puțin 51% din capitalul social, precum și cu oricare alte aporturi în numerar peste nivelul de 51% care se vor dovedi necesare după aportul în natură al SNN și statului român la capitalul social al JV, plus alte aporturi rezervate;
• SNN are dreptul de a contribui la IPP cu aport în natură constând în activele disponibile pentru a fi aportate în cadrul Proiectului;
• După înființarea IPP, IP are dreptul de a aporta numerar și de a deține o cotă atât cât este necesar ca Proiectul să poată fi finalizat.

Se va avea în vedere ca participația cumulată a SNN și, după caz, a statului român să nu scadă sub 30% din capitalul social, se specifică în document.

Autoritățile române analizează mai multe măsuri menite să stimuleze interesul investițional pentru proiectele în capacități energetice bazate pe tehonologii cu emisii reduse de carbon, și anume:

• promovarea cadrului legislativ adecvat pentru securizarea vânzărilor de energie electrică si creșterea predictibilității recuperării investițiilor în proiectele mari de investiții în capacități de producție cu emisii reduse de carbon, în conformitate cu prevederile legislației europene. Se are în vedere posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obținerea licenței de producător, atât pe platforma OPCOM cât și în afara acesteia, precum și dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferență), model utilizat în cadrul reformei pieței de electricitate din Marea Britanie;
• posibilitatea garanției de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanțării investițiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic și social, cu condiția respectării legislației interne și europene privind ajutorul de stat.

Potrivit Strategiei, tehnologia care va fi utilizată în cadrul Proiectului este tehnologia de tip CANDU 6, având unitatea 2 de la CNE Cernavodă ca centrală de referință, incluzând îmbunătățirile asumate de proprietarul tehnologiei CANDU 6 și de statul român în timpul procesului de obținere a opiniei Comisiei Europene, în conformitate cu Art. 41 al Tratatului EURATOM, precum și cele rezultate din analizele post-Fukushima.

Realizarea Proiectului presupune asigurarea de fonduri pentru investiţii estimate la aproximativ 5 miliarde euro, fără activele deja existente în proprietatea SNN, EN și a statului român, se specifică în document. Pentru asigurarea acestor fonduri, implementarea Proiectului este prevăzută a se face prin atragerea în mod transparent a capitalului privat al unui IP cu bonitate şi forţa financiară, dar și capabilitate tehnologică, care are disponibilitatea să îşi asume riscurile potenţiale în faza de execuție pentru a beneficia de energie competitivă și sigură pe termen lung (cel puțin 50 de ani) în faza de exploatare.

Necesitatea Proiectului Unităților 3 și 4 Cernavodă: soluția optimă de acoperire a deficitului de capacitate după 2020

Creșterea capacității energetice a centralei nucleare de la Cernavodă cu încă două unități nucleare a fost identificată ca fiind soluția optimă de acoperire a deficitului de capacitate după 2020, atât din punct de vedere tehnico-economic și al termenului de realizare, cât și din perspectiva utilizării resurselor interne și infrastructurii naționale existente, dezvoltate pe tipul de tehnologie CANDU. Totodată, finalizarea Proiectului Unitățile 3 și 4 de la CNE Cernavodă, are în vedere valorificarea unor active existente, având o valoare considerabilă, aflate în patrimoniul public – apa grea și octoxid de uraniu – și respectiv în patrimoniul SNN – teren, clădiri, echipamente etc – și al EnergoNuclear  – active intangibile, etc, în condițiile legii.

Proiectul nuclear de la Cernavodă se încadrează în categoria investițiilor în tehnologii cu emisii reduse de carbon, absolut necesare pentru România, în contextul obiectivelor foarte ambițioase de decarbonizare la nivel european, de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030. Specialiștii susțin că este necesar să avem în vedere faptul că asemenea proiecte de anvergură sunt caracterizate de infuzii de capital majore în perioada de construcție, dar cu venituri sigure și stabile în perioada de exploatare (capacitățile nucleare funcționează în baza curbei de sarcină, pe o perioadă de 50 de ani, având o contribuție majoră la asigurarea securității Sistemului Electroenergetic Național.