Populația, înșelată de către furnizorii de gaze

Autor: Dumitru Chisăliță, Expert Judiciar Gaze Naturale

Sub masca realizării unui preț scăzut pentru populație, unii furnizori, folosindu-se de modul în care se  stabilește prețul reglementat al gazelor în România, cu ajutorul firmelor ”căpușă” a căror acționari sunt tot furnizorii, își externalizează profituri importante realizate pe umerii populației și în detrimentul statului.

În România stabilirea prețului gazelor pentru populație are la bază o metodă care ia în considerare stabilirea prețului pentru populație prin raportarea costurilor pe care un furnizor pretinde că le are, la cantitatea care se vinde către populație, la care se adiționează o marjă de profit fixă și garantată de stat.

Astfel, furnizorul ”aduce la ANRE facturi care justifică costurile sale”, care trebuie să fie achitate de populație, printr-un preț stabilit de instituțiile statului (un preț care ar fi trebuit să protejeze populația, este umflat cu facturi cu costuri fictive).

O analiză succintă pe baza puținelor date publice disponibile, arată următoarele:

1. tarifele și taxele sunt similare pe piața clienților casnici și piața liberă;
2. costurile cu achiziția gazelor naturale (gazele ce se cumpără de la producători și se revând) sunt mai mari pe piața liberă decât pe piața clienților casnici;
3. profitul furnizorilor de gaze care vând gaze populației este garantat de stat (respectiv statul garantează profitul acestora, prin impunerea unui preț ridicat la populație), spre deosebire de profitul furnizorilor care vând gaze pe piața liberă care nu este garantat, respectiv aceste firme pot să funcțineze pe piederi sau chiar să de faliment;
4. costurile cu serviciile operaționale adiționale (contabilitate, juridic, IT, cursuri, studii etc.) pentru gazele vândute populației sunt de până la 6 ori mai mari față de gazele vândute pe piața liberă.

Mecanismul inventat de unii furnizori de gaze, în urmă cu 10 ani, pentru ”stoarcere” a banilor, este următorul:

• furnizorul a înființat mai multe SRL-uri (direct, indirect etc.) sau firme satelit pe care le controlează pentru servicii juridice, contabilitate, IT, studii, cursuri, pregătire resurse umane, consultanta, consiliere etc., care nu sunt supuse legislației din domeniul gazelor sau a legislației specifice achiziției publice (OG 34) – în fapt au realizat un instrument de căpușare a propriei societăți,
• furnizorul a încheiat contracte de prestări servicii cu aceste firme (pe care le controla), la valori exorbitante, externalizând astfel veniturile obținute de pe piața gazelor și care sunt plătite de populație,
• furnizorul prezintă ulterior, aceste facturi la ANRE, justificând că trebuie stabilit un preț mare pentru populație astfel încât să acopere aceste costuri,
• populația a primit astfel, un preț mai mare cu până la 27% față de prețul pieței libere,
• furnizorul plătește facturile SRL-urilor sale, obținând pe lângă profitul garantat de stat (7%), încă de până la 2 ori mai mult profit prin această inginerie (escrocherie). Totul pe baza prețului plătit de populație.

O altă analiză arată că ponderea costurilor cu activități operaționale ale furnizorilor care vând gaze populației, precum contabilitatea, activitatea juridica, IT, pregătirea resurselor umane etc.  în costul total este de până la 5 ori mai mare față de ponderea acelorași costuri la nivelul furnizorului care vinde gaze pe piața liberă.

Astfel, costurile raportate la cantitatea furnizata, sunt  mai mari la furnizorii (prin externalizarea acestor servicii către firme terțe pe care le controlează) care vând gaze la populație față de furnizorii care vând gaze pe piața liberă:

• de până la 3 ori pentru activitatea de contabilitate,
• de până la 2 ori pentru activitatea juridică,
• de până la 5 ori pentru activitatea de IT,
• de până la 2,5 ori pentru cursuri și pregătire personal,
• de până la 7 ori pentru consultanță.

Explicația este simplă, furnizorul pe piața liberă nu are de unde să ”stoarcă bani”, și nu are nici un interes să umfle costurile cu aceste servicii, deoarece le ar suporta din propriu buzunar, spre deosebire de furnizorii de gaze care vând gaze către populație, și care sub masca prețului reglementat, iau banii de la populație, dar privează totodată de sume importante producătorii de gaze și bugetul de stat. Toate aceste se fac cu concursul ANRE. Instituție a cărui Comitet de Reglementare (nivelul care coordonează și aprobă prețurile la consumatorii casnici din anul 2012) este eminamente policitic, toți membrii Comitetului reprezentând câte o culoare politică.

În anul 2012 un parlamentar, îi răspundea Comisarului Oetinger (alarmat de modul că ANRE va avea un Comitet de Reglementare eminamente politic și astfel îi va afecta pe consumatorii din Romania), că alegerea membrilor Comitetului de Reglementare al ANRE este treaba românilor și că având în vedere că fiecare partid a primit câte un post, asta înseamnă voința poporului roman. Astfel,”vointa poporului roman” – recte a politicieniilor, puși să aprobe prețul plătit de populație, a determinat, în perioada 2012-2016,  ca fiecare Român să scoată în plus 1.500-4.000 lei, respectiv a determinat încasarea necuvenită de furnizori din buzunarului consumatorului casnic de până la 1  mld $.

Unele companii din sectorul gazelor naturale, sunt controlate continuu de diverse instituții, în timp ce atacul major la buzunarul populației, pe care de ani de zile unii furnizori din piața de gaze îl practică, este trecut cu vederea de aceleași instituții.