Pregătirea și punerea în aplicare a proiectelor în materie de eficiență energetică înregistrează întârzieri semnificative, fapt ce impactează negativ asupra contribuției fondurilor structurale de investiții europene pentru îndeplinirea obiectivului pentru 2020 privind eficiența energetică: 43 Mtep (consum de energie primară) și 30,3 Mtep (consum final de energie), conform Raportului de țară al României pentru 2018, publicat de Comisia Europeană la finele lunii martie 2018.
La rândul său, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a finalizat Raportul privind progresele înregistrate în realizarea obiectivelor naționale din Strategia Europa 2020. Ca și principală concluzie, reprezentanții Autorității au preluat din Raportul european următoarea remarcă: „România are rezultate bune în domeniile ratelor de ocupare a forței de muncă, emisiilor naționale de gaze cu efect de seră, energiei din surse regenerabile, eficienței energetice și învățământului terțiar”.
Raportul CE: România va atinge și chiar va depăși obiectivul stabilit pentru 2020 în ceea ce privește energia din surse regenerabile
Referitor la ținta României pentru anul 2020 de 24% pondere energie din surse regenerabile în structura de consum, la finele anului 2016 această cifră era depaşită, fiind de 25 %, constată oficialii europeni. Raportul de țară al României pentru 2018 – SWD(2018) 221 final menţionează următoarele: “Cu o pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie de 25% (Eurostat), România va atinge și chiar va depăși obiectivul stabilit pentru 2020 în ceea ce privește energia din surse regenerabile. Ordonanța de urgență nr. 24/2017 de aprobare a modificărilor la sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile a fost adoptată la 30 martie 2017. Astfel, se sprijină promovarea producerii energiei din surse regenerabile în mod sustenabil, asigurând totodată un impact rezonabil asupra consumatorilor. Această abordare oferă stabilitatea și previzibilitatea atât de necesare pentru sectorul energiei din surse regenerabile din România”.
Interesant este că, în timp ce în Raportul european se aduc aprecieri la adresa OUG 24, la Comisia de Industrii și Servicii din Camera Deputaților se poartă discuții aprinse pe marginea modificărilor și completărilor la actul normativ, care se impun a fi aduse, potrivit asociațiilor de profil.
SACET rămâne o problemă extrem de sensibilă
ANRE remarcă, în Raportul privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naționale de eficiență energetică că o problemă extrem de sensibilă o reprezintă SACET și gradul de contorizare la nivel de condominiu. În 2017, mai sunt în funcțiune 61 de SACET.
Cauzele principale ale acestei situații le constituie lipsa unei politici și a unei strategii coerente la nivel central și local privind alimentarea cu energie termică a localităților, precum și lipsa fondurilor alocate de stat pentru reabilitarea SACET, se menționează în raport.
Gradul de contorizare individuală, la nivel de apartament, este de sub 50%
O altă problemă importantă în acest sector, potrivit ANRE, o constituie nivelul slab de contorizare individuală, pentru apartament sau spații cu altă destinație din condominii. La solicitatea Autorității, au răspuns doar 24 de operatori care au declarat gradul de contorizare la nivel de condominiu (variază de la 0% declarat de Transgex Beius la 100 % declarat de Ecoterm SA Făgăraș).
Situația slabă privind nivelul de contorizare și subcontorizare la nivel de condominiu, respectiv apartamente, a fost remarcat și de Comisia Europeană în scrisoarea EU Pilot ref. EUP(2017)9193, în care se arată că în România acest grad de contorizare este de sub 50%, în condițiile în care termenul limită de încheiere a acțiunii de contorizare la nivelul țării a fost 31.12.2016, se evidențiază în Raportul ANRE.
Există legislație care instituie obligația introducerii contorizării, respectiv subcontorizării, însă acțiunea de contorizare individuală nu înregistrează un progres semnificativ. ANRE prezintă motivele acestei situații: lipsa de încredere a cetățenilor față de introducerea sistemelor de repartitoare pentru încălzire și apă caldă; responsbilitățile privind aplicarea legislației sunt împărțite între foarte multe instituții, și ca urmare nu există un control efectiv al respectării obligativității de contorizare.
Evoluție lentă pe piața serviciilor energetice
Evoluția pe piața serviciilor energetice este lentă, în special în ceea ce privește Companiile de Servicii Energetice de tip ESCO, potrivit Raportului ANRE.
Principalele obstacole identificate în implementarea Contractelor de Performanţă Energetică sunt:
necesitatea modificării procedurii de achiziție în cadrul SEAP
contractele de eficiență energetică pot afecta nivelul datoriei publice
neclaritatea legislaţiei în ceea ce priveşte regimul juridic și dreptul de posesie asupra bunurilor.
„Un semnal pozitiv este faptul că ESCOROM și ARPEE au devenit administratori naționali ai Codului de conduită, fapt care ar putea constitui, în cazul în care problemele legate de Contractele de Performanță se vor clarifica în perioada imediat următoare, un factor esențial în creare unui pol pentru dezvoltarea societăţilor care oferă servicii energetice de tip ESCO. Pentru un număr de componente ale PNAEE, evaluarea economiei de energie este dificilă, deoarece nu există date raportate în acest sens; ca urmare, sunt necesare studii urmate de implementarea unui întreg proces de culegere de date care să permită o estimare indirectă rezonabilă a economiei de energie”, se specifică în raportul reglementatorului.
România are cea mai redusă valoare a consumului de energie primară pe locuitor din cele 28 state membre ale UE: 1,582 tep/locuitor în 2016, de aproape două ori mai mică decât media UE 28, de 2,997 tep/locuitor. Urmare a politicilor de eficiență energetică, consumul de energie primară pe locuitor are o tendință de scădere, fiind în anul 2016 la 91,7% față de valoarea din anul 2011, potrivit Raportului ANRE.
