- Bruxelles-ul reclamă netranspunerea Directivei privind eficiența energetică și lipsa evaluării naționale privind cogenerarea de înaltă eficiență.
Comisia Europeană a transmis României două avize motivate în cadrul pachetului de infringement din iunie 2026, semnalând întârzieri semnificative în îndeplinirea obligațiilor asumate în domeniul eficienței energetice. Autoritățile române au la dispoziție două luni pentru a remedia deficiențele identificate, în caz contrar existând posibilitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și aplicării unor sancțiuni financiare.
În cadrul pachetului periodic de decizii privind procedurile de infringement, publicat la 4 iunie, Comisia Europeană a anunțat că România se numără printre statele membre care nu și-au îndeplinit integral obligațiile prevăzute de legislația europeană în sectorul energiei.
Prima procedură vizează netranspunerea completă a prevederilor Directivei revizuite privind eficiența energetică (Directiva (UE) 2023/1791). Comisia a transmis avize motivate României și Ungariei, constatând că cele două state nu au notificat măsurile necesare pentru introducerea în legislația națională a noilor reguli europene.
Directiva, adoptată în 2023, stabilește obiective mai ambițioase privind reducerea consumului de energie și creșterea economiilor energetice, în contextul obiectivelor climatice ale Uniunii Europene și al consolidării securității energetice. Printre prevederile sale se regăsesc măsuri dedicate combaterii sărăciei energetice, obligații privind consumul de energie al autorităților publice, renovarea clădirilor publice și aplicarea principiului „eficiența energetică înainte de toate” în procesele de decizie și investiții.
Statele membre aveau obligația de a notifica măsurile de transpunere până la 11 octombrie 2025. Potrivit Comisiei, România nu a transmis până în prezent niciun set de măsuri de implementare.
Pe lângă această procedură, România a primit un al doilea aviz motivat pentru neîndeplinirea obligației de a transmite Comisiei evaluarea cuprinzătoare privind potențialul de dezvoltare a cogenerării de înaltă eficiență și a sistemelor eficiente de încălzire centralizată.
Conform legislației europene, statele membre trebuie să realizeze și să actualizeze la fiecare cinci ani aceste evaluări, care stau la baza planificării infrastructurilor eficiente de încălzire și răcire, a dezvoltării cogenerării și a utilizării surselor regenerabile și a căldurii reziduale.
Comisia subliniază că aceste analize sunt esențiale pentru modernizarea și decarbonizarea sectorului încălzirii și răcirii, unul dintre cele mai dependente de combustibili fosili importați în numeroase state membre.
România este, în prezent, singurul stat membru care nu a comunicat evaluarea actualizată, deși termenul-limită pentru transmiterea acesteia a expirat la 31 decembrie 2020. Procedura de infringement aferentă a fost deschisă încă din ianuarie 2023, prin transmiterea unei scrisori de punere în întârziere.
În ambele cazuri, autoritățile române au la dispoziție două luni pentru a transmite răspunsuri și pentru a remedia situațiile semnalate. În lipsa unor măsuri considerate satisfăcătoare de către executivul european, Comisia poate decide sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Pachetul de infringement din iunie include și alte măsuri în domeniul energiei, respectiv un aviz motivat suplimentar adresat Ciprului pentru transpunerea incompletă a prevederilor privind accelerarea procedurilor de autorizare a proiectelor din surse regenerabile și sesizarea CJUE împotriva Spaniei și Poloniei pentru netranspunerea normelor revizuite privind sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS).
Pentru România, cele două proceduri aflate într-un stadiu avansat de infringement evidențiază întârzieri în implementarea unor obligații-cheie asociate politicilor europene de eficiență energetică și tranziție către o economie cu emisii reduse de carbon.
