România va avea o Strategie Energetică 2022-2030, cu perspectiva anului 2050. Va fi aprobată prin Hotărâre de Guvern. Ministerul Energiei a pus în consultare publică documentul de 72 de pagini

Publicat pe Categorii Business, Investitii / Tranzactii, Opinii / Analize, Semnal
Prima Pagina Business Investitii / Tranzactii România va avea o Strategie Energetică 2022-2030, cu perspectiva anului 2050. Va fi aprobată prin Hotărâre de Guvern. Ministerul Energiei a pus în consultare publică documentul de 72 de pagini

România va avea, în sfârșit, o Strategie Energetică. Ministerul Energiei a pus în consultare publică Strategia Energetică a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050, care va fi aprobată prin Hotărâre de Guvern.

Actuala strategie cuprinde 72 de pagini și “ține cont de necesitățile și de obligațiile internaționale ale României, dar și de realizarea scenariului optim de dezvoltare a SEN pentru acest moment”, se prezintă în nota de fundamentare a proiectului de HG. Precedenta Strategie energetică a fost realizată în anul 2007 pentru orizontul de timp 2020.

De asemenea, actuala strategie indică reperele naționale, europene și globale care influențează și determină politicile și deciziile din domeniul energetic.

Obiectivele strategiei sprijină realizarea țintelor naționale asumate la nivelul anului 2030:

• 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS față de nivelul anului 2005;

• 30,7 % pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie;

• 40,4% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007.

Conform viziunii și celor opt obiective fundamentale ale SER, dezvoltarea sectorului energetic este direct proporțională cu realizarea proiectelor de investiţii în sistemul energetic românesc. Producerea de energie electrică bazată pe tehnologii cu emisii reduse de carbon, trecerea de la combustibilii fosili solizi la gaze naturale, producerea de energie din surse regenerabile de energie și punerea în valoare a resursei nucleare reprezintă investiții prioritare pentru sectorul energetic românesc, care, împreună cu investițiile în digitalizarea rețelelor, în stocare, utilizarea hidrogenului și măsurile de eficiență energetică, vor contribui la atingerea obiectivelor fundamentale strategice de interes national, susțin inițiatorii Startegiei Energetice a Româmiei (SER). Sursele regenerabile de energie, eficiența energetică, gazul natural în amestec cu hidrogen și energia nucleară vor juca un rol important în decarbonizarea sectorului energetic național.

Valoarea investițiilor pe care România le va putea face utilizând fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin Fondul pentru Modernizare depășește 16 miliarde de euro. Investițiile vizează domenii precum energia regenerabilă, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, energia nucleară, cogenerarea, bicombustibilii și modernizarea infrastructurii energetice.

InvesTenergy prezintă, spre consultare,  Strategia energetică a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050

SER: Programul de investiții prioritare

  1. Investiţii în producerea de energie cu emisii scăzute de carbon, prin substituirea utilizării cărbunelui cu gazele naturale și surse regenerabile de energie precum și construcţia de centrale de cogenerare de înaltă eficienţă și centrale electrice cu ciclu combinat cu funcţionarea pe gaze naturale.
  2. Implementarea Planului de decarbonizare al Complexului Energetic Oltenia
  3. Reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara. Se va constitui un nou operator economic, care va asigura continuarea activității energetice la Paroșeni și a minelor care asigură cărbunele necesar funcționării acesteia până în anul 2030, conform PNRR.

2. Investiţii în creşterea potenţialului de producţie a energiei din surse regenerabile, luând în calcul potenţialul României pentru energia eoliană, onshore și offshore şi fotovoltaică.

3. Creșterea capacităților energetice nucleare, retehnologizarea Unității 1 și finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă precum și pregatirea infrastructurii aferente dezvoltării de reactoare mici modulare, tip SMR.

4. Investiţii în retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de energie prin introducerea digitalizării şi a reţelelor inteligente (smart grid), măsuri esenţiale pentru susţinerea procesului de integrare sectorială şi tranziţie energetică.

5. Investiţii în realizarea şi finalizarea, după caz, a interconectărilor transfrontaliere cu ţările vecine (State Membre UE şi state terţe), atât pentru gaze naturale, cât şi pentru energia electrică.

6. Investiţii în capacităţile de stocare, luând în calcul şi potenţialul hidrogenului şi a gazelor noi în procesul de integrare sectorială.

Prin neîndeplinirea proiectelor de investiții prioritare, România nu-și va putea atinge obiectivele și țintele în domeniul energiei și climei pentru anul 2030, întrucât nerealizarea investițiilor prezentate va avea un impact negativ semnificativ asupra îndeplinirii obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, de creștere a ponderii surselor regenerabile de energie și asigurare a securității energetice a României pe perioada analizată, se subliniază în SER.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.