- “Amenzile serioase sunt singura cale sigură pentru a schimba modelului statului ca jupân în relația cu cetățenii” – Sebastian Burduja
Digitalizarea administrației publice ar putea deveni obligatorie și prin sancțiuni financiare, nu doar prin prevederi legale, dacă o nouă inițiativă legislativă depusă în Parlament va fi adoptată.
Deputatul PNL Sebastian-Ioan Burduja a depus o propunere legislativă (PL nr. 481/2026 – https://www.cdep.ro/ords/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=23308) care introduce amenzi pentru funcționarii și conducătorii instituțiilor publice care refuză să aplice măsurile de debirocratizare și digitalizare prevăzute de lege. Inițiativa vizează eliminarea practicilor administrative considerate depășite, precum solicitarea „dosarului cu șină”, a copiilor după actele de identitate sau refuzul de a accepta documente transmise electronic.
Potrivit inițiatorului, proiectul urmărește accelerarea transformării digitale a administrației și oferirea unor instrumente prin care cetățenii să poată semnala rapid cazurile de birocrație excesivă.
Sebastian Burduja, fost ministru la digitalizare, precizează:: „Amenzile serioase sunt singura cale sigură pentru a schimba modelului statului ca jupân în relația cu cetățenii. Am dat o lege acum trei ani, celebra lege 9/2023, care a interzis copiile după buletin și dosarul cu șină, dar e clar nu merge peste tot doar cu frumosul. Românii vor putea sesiza orice abuz de birocrație excesivă printr-un simplu formular online.”
În 2023, Legea nr. 9/2023 — al cărei inițiator a fost tot Sebastian Burduja — a modificat OUG 41/2016 și a obligat administrația să accepte semnătura electronică, plata online și comunicarea digitală, interzicând totodată solicitarea de documente pe care statul le deține deja sau a dosarelor cu șină. Acele obligații nu au fost, însă, însoțite de sancțiuni, transformându-le, în practică, în norme juridice a căror încălcare nu atrăgea nicio consecință, decât eventuala sancționare administrativă a celor care refuzau serviciile digitale pentru cetățeni.
La aproape trei ani de la intrarea în vigoare, instituțiile publice au avut timpul necesar să își adapteze procedurile și să își digitalizeze fluxurile. Propunerea depusă acum completează cadrul cu mecanismul coercitiv care lipsea.
Noul capitol „Contravenții și sancțiuni” introduce trei niveluri de răspundere, proporționale cu gravitatea faptei și cu funcția:
- 1.000 – 5.000 lei — pentru funcționarul care refuză buletinul trimis pe e-mail, cere dosar cu șină, menține cerința copiilor legalizate, refuză documentele semnate electronic sau percepe taxe suplimentare nejustificate.
- 2.000 – 10.000 lei — pentru conducătorul de instituție care nu publică online formularele, nu pune la dispoziție o adresă de e-mail de contact, nu asigură fotocopierea gratuită, nu oferă plată electronică sau nu indică scopul colectării datelor personale.
- 5.000 – 25.000 lei — pentru conducătorul care sabotează obiectivele strategice de digitalizare: neinformatizarea proceselor, neincluderea clauzei de transfer al drepturilor de autor în achizițiile publice IT, ori nedezvoltarea serviciilor publice electronice.
Constatarea și sancționarea revin Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), pentru instituțiile publice de nivel național, și prefecților, pentru instituțiile publice locale și județene.
Controlul se poate declanșa din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane vătămate, printr-un formular electronic standardizat, publicat obligatoriu pe site-urile ADR și ale prefecturilor, alături de un raport anual privind sancțiunile aplicate.
Sancțiunile vizează reaua-credință și abuzul, nu eroarea onestă. Propunerea prevede individualizarea sancțiunii, posibilitatea avertismentului pentru faptele minore, achitarea a jumătate din minim în 15 zile și dreptul de a contesta procesul-verbal în instanță, cu efect suspensiv. Funcționarul care își face treaba corect nu are, astfel, nimic de pierdut, prewcizează Burduja.
Mai mult, propunerea legislativă completează prevederile legii 9/2023, acoperind și acțiunile de control ale instituțiilor publice. Astfel, acestea nu au voie să solicite de la cetățeni, în cadrul acțiunilor de control, acte pe care aceste instituții publice deja le dețin. Obiectivele urmărite de inițiatorii propunerii legislative sunt debirocratizarea statului, digitalizarea și simplicarea serviciilor publice oferite cetățenilor.
Propunerea nu implică alocări bugetare suplimentare, iar sumele din amenzi devin venituri la bugetul de stat. Legea ar urma să intre în vigoare la 60 de zile de la publicare. Inițiativa este susținută de 27 de deputați co-inițiatori, de la PNL, PSD și USR.
Sebastian Burduja: „În 2023 am scris regulile care scot cetățeanul de la coadă, nu îl mai trimit după fotocopii la xeroxul de după colt sau după infamul dosar cu șină. Astăzi dăm dinți acestor reguli. O lege fără sancțiune e o promisiune pe care, aparent, statul nu e obligat să o țină. Românul merită un drept pe care îl poate apăra, nu o vorbă frumoasă în Monitorul Oficial.
Amenzile serioase sunt singura cale sigură pentru a schimba modelului statului ca jupân în relația cu cetățenii. Am dat o lege acum trei ani, celebra lege 9/2023, care a interzis copiile după buletin și dosarul cu șină, dar e clar nu merge peste tot doar cu frumosul. Românii vor putea sesiza orice abuz de birocrație excesivă printr-un simplu formular online, iar cuantumul amenzilor este suficient de mare pentru a asigura conformarea funcționarilor publici și conducătorilor de instituții de stat.
Am fost ministru la digitalizare și am văzut impactul unor măsuri pe care le-am luat atunci, inclusiv cazierul judiciar online, accesat deja de sute de mii de români, aplicația mobileghiseul.ro sau aplicația de identitate digitală ROeID. Transformarea digitală înseamnă timp câștigat, servicii demne, corecte și rapide pentru oameni, și transparență, pentru că un calculator nu ia șpagă.”
