ROPEPCA acuză ANRM de lipsă de suveraneitate

Publicat pe Categorii Flux energetic, Gaze, Petrol / Gaze / Carbune
Prima Pagina Actual Flux energetic ROPEPCA acuză ANRM de lipsă de suveraneitate

Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) consideră că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a decis emiterea  Ordinului privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preţului de referinţă pentru gazele naturale extrase în România fără să țină cont deloc de pozițiile exprimate de principalii producători autohtoni de gaze naturale în cadrul consultării publice efectuată la data de 7 februarie 2018, dar bazând acest ordin exclusiv pe concluziile unui studiu semnat de un cadru universitar aparținând Universității de Petrol și Gaze Ploiești.

În consecință, ROPEPCA solicită Universității să comunice dacă punctul de vedere exprimat de autorul studiului este totodata si punctul de vedere ale prestigioasei instituții de învățământ si daca acesta este relevant in contextul in care nu tine cont deloc de expertiza producătorilor autohtoni de gaze naturale.

Asociația ia poziție față de Ordinul ANRM în baza căruia prețul de referință se va calcula în funcţie de preţurile de tranzacţionare de pe hubul de la CEGH Viena, pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol Gaze Ploieşti.

“Producătorii români de gaze naturale au plătit până în prezent redevența pentru gazul produs la nivelul veniturilor realizate, un principiu de bază pentru orice taxă aplicată veniturilor. Trebuie înțeles faptul că atât de mult discutatul „preț de referință” nu reprezintă altceva decât o valoare minimă a bazei de calcul pentru redevență, sub care nu se poate coborî. Alte instituții publice, cum ar fi ANAF, iau în considerare venitul realizat din vânzarea de gaze pentru calcularea diverselor alte taxe. De ce ANRM nu ia în calcul aceeași bază pentru calcularea redevenței? Propunerea de a raporta redevența pentru gazele produse în România la o cifră virtuală din străinătate, cifră mult mai ridicată decât prețurile autohtone, arată lipsă de suveraneitate și o totală indiferență cu privire la modul de funcționare a pieței de gaze naturale din România”, se precizează în comunicatul transmis de ROPEPCA.

În cadrul dezbaterii publice organizate de ANRM, producătorii de gaze naturale au exprimat o poziție unitară, poziție susținută și de persoane independente, cum ar fi profesori universitari sau jurnaliști din domeniu, care au fost prezenți, se susține în comunicat.

Harald Kraft, Președintele ROPEPCA a precizat: “Prețul de referință trebuie sa fie prețul de piață din România. Suntem de părere că o piață externă nu reprezintă piața din România. Nu avem nicio legatură cu hub-ul Baumgarten din Austria. Acolo gazele sunt vândute de mai multe ori și nu este corect pentru plata redevențelor din România”. O abordare corectă ar fi plata redevențelor la prețul de piață realizat de producător în România, nu din afară, consideră Harald Kraft.

ROPEPCA reiterează principalele argumente prezentate la consultările publice, la invitația ANRM, argumente ce speram să fie luate în considerare la întocmirea noii metodologii de stabilire a prețului de referință la gazele naturale:

Pentru a avea eficiență și aplicabilitate, considerăm că este important ca prețul de referință pentru gazele naturale să fie stabilit în baza unui calcul de piață relevant pentru România și reflectând prețurile efectiv realizate în sectorul upstream din România.În acest sens, dorim să atragem atenția că variabila referitoare la HUB-urile externe, propusă în proiectul de ordin, nu este aplicabila conditiilor curente de piata din Romania. Considerăm că, la fel cum se întâmplă în practica internațională atunci când prețul de referință este bazat pe indici bursieri, indicele ales trebuie să fie reprezentativ pentru vânzările de gaze naturale produse intern.

Avand in vedere ca (i) in prezent Romania nu exporta gaze, deci nu este legata in realitate la piața europeana, si ca (ii) in comparatie cu alte piete,  piata din Romania nu este suficient de lichida, aceasta nu poate sa se raporteze momentan la HUB-urile externe de tranzactionare a gazelor naturale, inclusiv CEGH. De asemenea, preturile de la HUB-urile din afara Romaniei nu reflecta valoarea efectiv realizata de producatorii locali de gaze naturale, care este semnificativ mai mica din cauza costurilor de livrare a gazelor naturale de la punctele de referinta la HUB-urile externe. Ca un exemplu, fluctuatiile temporare de pe piata romaneasca raportate la HUB -urile europene pot fi de 4-5 Euro/Mwh sau chiar mai mari.

Mai mult decât atât, producătorii de gaze naturale au obligația legală de a vinde o parte din producția internă pe piața centralizată din România, ceea ce face cu atât mai puțin relevantă referința la un hub extern.

Considerăm că determinarea prețului de referință pe baza unui indice de piață care nu reflectă prețurile realizate pentru gazele naturale extrase din România cum este prețul de la hub-ul CEGH, este in contradictie cu Legea Petrolului nr. 238/2004, care prevede la art. 49 alin. (2), ca „redevența petroliera se stabilește ca o cota procentuala din valoarea producției brute extrase”. Merită menționat de asemenea faptul că, în general, tranzacțiile efectuate la un HUB se fac în mod predominant prin intermediari care, de cele mai multe ori, vând produsul cumpărat anterior de la un producător. În astfel de cazuri, cotațiile folosite includ și profitul intermediarilor, respectiv includ și cheltuielile de transport. Considerăm că nu este corect ca acest element să facă parte din calculul prețului de referință.

În al doilea rând, consideram ca folosirea ca reper a pretului Pietei pentru Ziua Urmatoare de Gaze Naturale („PZU”) nu este aplicabila la contractele incheiate pe termen lung care se supun altor termeni și altui mecanism de formare a prețului.

În al treilea rând, mentiunea, ca element de calcul pentru pretul de referinta, a puterii calorifice superioare medie pe nivelul tarii la valoarea anului anterior pentru stabilirea pretului de referinta poate sa fie discriminatoriu pentru producatorii care vand gaze sarace si au un venit bazat pe puterea calorica redusa a produsului.

Nu în ultimul rând, dorim să atragem atenția asupra faptului că prin comunicarea unui pret de referinta care este legat la o piata externa si care depaseste nivelul pietei interne, ANRM trimite un semnal catre piata interna care nu poate sa fie in interesul consumatorilor.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*