- Laurențiu Urluescu, AFEER: Soluția optimă pentru redresarea sectorului o reprezintă re-liberalizarea piețelor de energie electrică și gaze naturale. Trebuie sa recunoastem ca orice tranzitie către dereglementare va implica un impact, însă consideram esențial ca acesta să fie gestionat astfel încât să fie minimizat
Plafonarea preţurilor la energie a fost necesară, dar nu cred că statul trebuie să se implice pe termen foarte lung în politica de preţ şi sper că, la un moment dat, vom putea reveni la o piaţă liberă. Doar cu un preţ competitiv putem să susţinem o economie, să susţinem o industrie în relansare în România, a declarat Sandor Bende, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, la Conferința anuală AFEER.
Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României, Lorant Antal, a susținut că reîntoarcerea la piaţa reglementată a fost o decizie corectă la vremea respectivă, pentru că dacă nu se plafonau preţurile aveam acum o inflaţie cât China. În opinia lui, decizia luată prin OUG 6, de prelungire a perioadei de plafonare a preţurilor la gaze şi energie electrică, a fost una corectă. Suntem de acord cu dereglementarea pieţei şi noi credem în piaţă liberă, dar dacă facem acest pas trebuie să-l facem foarte clar, treptat şi expus într-un plan foarte bine definit şi pe înţelesul tuturor, ca industria să poată să se pregătească pentru această dereglementare, a punctat Lorant Antal.
Reprezentanții comisiilor de specialitate din Parlament au insistat pentru îmbunătățirea legii consumatorului vulnerabil. Trebuie să discutăm despre această lege dacă e bună sau dacă trebuie îmbunătăţită pentru că are lacune, spune Bende Sandor. În legătură cu consumatorii vulnerabili, la nivelul Comisiei de energie există o serie de amendamente la lege pentru a se clarifica sintagma respectivă. “Astăzi există o lege care are denumirea consumatorului vulnerabil, dar care n-are nimic de-a face cu ce înseamnă consumatorul vulnerabil. Legea a fost iniţiată de o doamnă ministru, care nu prea răspundea la telefon la nimeni”, a spus Lorant Antal.
Președintele Comisiei de industrii și servicii este de părere că, în momentul în care plafonarea va dispărea, atunci am putea să ne gândim la un preţ diferenţiat. Un exemplu ar fi ca, de dimineaţa până la ora 5:00 după-amiaza, să existe un tarif, apoi un alt preţ de după-amiază până dimineaţa. Trebuie să găsim o cale de mijloc ca să putem să echilibrăm situaţia, a spus Bende Sandor, pledând pentru o modalitate de contorizare a energiei produse de către consumator, respectiv prosumator.
AFEER a organizat cea de-a IX-a ediție a tradiționalei Conferințe Anuale având ca temă principală „Re-liberalizarea: Competiție pe piața energiei, în beneficiul tuturor”.
”Ultimii ani au fost extrem de provocatori pentru sectorul energetic. În special pentru furnizorii de energie electrică și gaze naturale, care joacă un rol esențial în funcționarea pieței. Toate schimbările și măsurile adoptate s-au reflectat direct în activitatea noastra și asupra dezvoltării pieței de energie pe termen lung”, a spus Laurențiu Urluescu, președintele AFEER.
”Începând cu anul 2020, crizele sanitare, economice, energetice și geo-politice au determinat autoritățile române să ia măsuri excepționale. În domeniul energetic, măsurile au vizat plafonarea/compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale; aceste măsuri, care au fost la un nivel neîntâlnit în celelalte state UE, inițiate în 2022 pentru o perioadă scurtă, au fost mai apoi extinse până la 31 martie 2026 pentru gaze naturale, respectiv 30 iunie 2025 pentru energie electrică. Cu toate acestea, subvențiile stabilite prin lege pentru a ajuta consumatorii nu au fost achitate integral de stat, ci mare parte au fost suportate de furnizori, generând datorii ale statului de mai multe miliarde de lei către aceștia. La data prezentei, de exemplu, sumele aferente întregului an 2024 au fost suportate aproape în întregime de către furnizori, acestia fiind nevoiti sa se indatoreze la banci. Între timp, autoritățile responsabile ne oferă doar asigurări privind achitarea acestor sume, însă acestea întârzie să se materializeze. În prezent, bugetul alocat pentru 2025 prevede doar 3 miliarde de lei, sumă insuficientă pentru acoperirea restanțelor și continuarea schemei de compensare. De aceea ne exprimăm îngrijorarea cu privire la alocarea bugetară a noii scheme de sprijin prevăzute de OUG 6/2025 și solicităm clarificari asupra mecanismului de finanțare. Va rămâne această responsabilitate, din nou, în sarcina furnizorilor? În aceste condiții este ușor pentru autoritățile statului să promită prețuri reduse și să instituie scheme de sprijin pe buzunarul altora (al furnizorilor), fără asumarea unor termene de plată certe și fără o consultare reală a impactului financiar al acestei scheme.
Situația actuală pune furnizorii într-o poziție financiară precară, forțându-i să contracteze împrumuturi pentru a acoperi costurile operaționale. Aceștia trebuie să achite integral facturile către producători, distribuitori, transportatori, respectiv să plătească taxele către stat, inclusiv TVA și accize, în timp ce statul întârzie rambursarea sumelor datorate, și, mai mult, nu își asumă termene de plată certe.
Pentru toate aceste servicii prestate, beneficiem într-adevăr de ”o componenta de furnizare”, însă aceasta este insuficientă pentru a acoperi costurile pe care le suportăm de fapt, în numele și pentru statul român. Pentru a-și putea onora obligațiile de plată pe întreg lanțul, furnizorii sunt nevoiți să recurgă la împrumuturi bancare, iar unii au ajuns la limita capacității de finanțare. Aceste împrumuturi, desigur, implica dobânzi. Până în prezent, furnizorii au achitat dobânzi de sute de milioane de lei, sume pentru care nu avem posibilitate de a le recupera!”, a adaugat Urluescu.
Cei mai mulți dintre furnizori sunt supra-îndatorați. Mai mult, înregistrează pierderi pe care nu au cum să le acopere. Potrivit legislației, furnizorii încasează de la clienți doar o mica parte din factură, restul trebuind să fie acoperit de stat. În schimb, trebuie să plătească facturile întregi către producători (pentru energia electrică achiziționată, pentru certificatele verzi, bonusul de cogenerare), să plătească facturile către transportatorii și distribuitorii de energie și gaze, precum și taxele către stat (accizele și TVA-ul din facturile consumatorilor). Trebuie să precizăm că, la întârzierea plății accizei și TVA-ului, statul percepe majorări și penalități de întârziere; în timp ce pe celalalt sens sunt întârzieri numeroase.
AFEER consideră că, în acest moment, soluția optimă pentru redresarea sectorului o reprezintă re-liberalizarea piețelor de energie electrică și gaze naturale. ”Piața de energie din România are nevoie de însănătoșire, de predictibilitate pe termen lung si de o abordare sustenabilă. Trebuie sa recunoastem ca orice tranzitie către dereglementare va implica un impact, însă consideram esențial ca acesta să fie gestionat astfel încât impactul să fie minimizat. În cadrul celui de-al doilea panel al conferinței noastre anuale, ”Furnizorii într-o piață liberă, competitivă”, vom analiza împreună cu autoritățile și experții din industrie cele mai potrivite soluții pentru această tranziție”, a precizat președintele AFEER.
