Statul face, din nou, excepție pentru Romgaz și Nuclearelectrica, ca să aibă bani pentru investiții strategice vitale. Vor vira 50% din profit ca dividende, nu 90%. Proiecte de HG, în consultare publică

Publicat pe Categorii Esential, Semnal
Prima Pagina Actual Esential Statul face, din nou, excepție pentru Romgaz și Nuclearelectrica, ca să aibă bani pentru investiții strategice vitale. Vor vira 50% din profit ca dividende, nu 90%. Proiecte de HG, în consultare publică

Romgaz și Nuclearelectrica vor avea bani de investiții. Potrivit unor acte normative inițiate de Ministerul Energiei, aflate în consultare publică, se propune aprobarea repartizarii la bugetul de stat, sub formă de dividende, a unei cote de 50% din profitul contabil, nu de 90%, al S.N.G.N. Romgaz și Nuclearelectrica, rămas după deducerea impozitului pe profit, urmând ca profitul nerepartizat să rămână la dispozitia societăţilor pentru a servi la finanţarea proiectelor de investiţii.

O situație similară a fost și anul trecut, când  Guvernul nu  a mai cerut companiilor Romgaz şi Nuclearelectrica să majoreze, de la 50% până la 90%, cota din profiturile pe 2020 ce va fi vărsată la bugetul de stat sub formă de dividend, pe motiv că societățile au obiective mari de investiţii.

În acest moment, prin cele două acte normative, aflate în consultare publică pe site-ul Ministerului Energiei, se face aplicarea art. IV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2022 în sensul că, pentru exercițiul financiar al anului 2021, in baza prevederilor art. 1 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările şi completările ulterioare, ținând cont, după cum s-a detaliat mai sus, de necesarul de finanțare al celor două societăți pentru susținerea financiară a principalelor proiecte și investiții, potrivit Ministerului Energiei.

În cazuri temeinic justificate, Guvernul poate aproba prin hotărâre repartizarea, la bugetul de stat, sub formă de vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, ori sub formă de dividende, în cazul societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, unei cote mai mici de 90% din profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit, dar nu mai puţin de 50% din acesta.

În cazul Romgaz, societate națională in care Statul Român, reprezentat de Ministerul Energiei, este acționar majoritar, deținând 70,0071% din capitalul social al acesteia, situația este prezentată astfel: În actualul context economic şi fiscal din România şi luând în considerare strategia de dezvoltare şi investiţii a Romgaz, se pune problema suficienţei disponibilităţilor de numerar, atât în cursul anului 2022, dar şi ulterior, în vederea bunei desfăşurări a activităţilor curente dar şi pentru desfăşurarea investiţiilor preconizate, acestea fiind de o importanţă strategică atât la nivelul Romgaz, cât şi la nivelul întregului sector de gaze din România.

În acest sens, sunt menţionate o serie de hotărari de impact ale Adunării Generale a Acţionarilor Romgaz, privind investitii de importanta strategică, cum ar fi:

* Concesionarea de noi perimetre şi exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră:

(i) Proiectul Neptun Deep: Achiziţia ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (denumită în continuare „EMEPRL”), care deţine 50% din drepturile şi obligaţiile aferente perimetrului XIX Neptun Deep din Marea Neagră. Investiţie care se va ridica la aproximativ 4,6 mld. LEI (aprox 1,06 mld. USD) doar pentru achiziţia participaţiei;

(ii) Proiectul Trident: Romgaz deține o cotă de 12,2 % din concesiunea perimetrului EX-30 Trident din Marea Neagră, alături de Lukoil Overseas Atash B.V;

  •  Dezvoltarea zăcămintelor concesionate

Proiecte de explorare a zonelor mature din arealele Transilvania, Moldova și MunteniaOltenia, care susțin baza de producție actuală a societăţii și care oferă încă un potential însemnat cu riscuri geologice mai bine controlate. Astfel, Romgaz a preconizat investiţii totale de aproximativ 1,2 mld. LEI în următorii ani pentru dezvoltarea acestor zăcăminte, după cum urmează. Este vorba despre proiectele  zona Caragele – Mezozoic, zona Snagov, zona Moldova-Nord.

* Producerea de energie durabilă:

(i) Dezvoltarea unor capacități de producere a energiei electrice regenerabile de 180 MW, cu punerea în funcţiune a unei capacităţi fotovoltaice de 60 MW;

(ii) Analiza fezabilităţii construirii unor centrale de producere a energiei electrice, pe baza de gaze naturale, cu utilizare de energie verde şi hidrogen;

(iii) Eficientizarea activității prin realizarea unor investiții semnificative pentru creșterea randamentului Centralei Termoelectrice (CTE) Iernut la minim 55%, încadrarea în cerințele de mediu (emisii NOX, CO2) și mărirea siguranței de exploatare.

*  Reducerea emisiilor de carbon, metan şi alte gaze cu minim 10%:

* Achiziţia de către Romgaz a tuturor acțiunilor (100%) la EMEPRL;

* Hotărârea nr. 12 / 10 decembrie 2021 a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor prin care se aprobă contractarea de împrumuturi de la una sau mai multe instituții de credit, în valoare totală de 325 milioane Euro, în vederea acoperirii unei părți din prețul de achiziție de către Romgaz a tuturor acțiunilor (100%) la EMEPRL. În ceea ce priveşte achiziţia EMEPRL, preconizată a avea loc în cursul anului 2022, important de mentionat este şi faptul că, pe lângă prețul de achiziţie a acțiunilor (aproximativ 1,06 mld. USD), Romgaz va trebui să mai asigure, până în anul 2027, o cotă parte (50%) din investițiile necesare dezvoltării proiectului Neptun Deep (până la obținerea producției), respectiv până la 2 mld. USD (sumă care reprezintă cota aferentă Romgaz din cheltuielile de dezvoltare a proiectului Neptun Deep). Având în vedere că EMEPRL este o societate care nu va avea venituri decât după obținerea producției de gaze naturale din Neptun Deep, Romgaz va trebui să suporte sumele necesare acoperirii cotei de 50% din dezvoltarea proiectului Neptun Deep (până la obținerea producției).

Romgaz prezintă și alte aspect, respectiv:

  • creşterea considerabilă a cheltuielilor cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate, cauzată de majorarea semnificativă a prețului la redevență și majorarea cheltuielilor cu impozitul pe venitul suplimentar (IVS),
  • existenţa unor clienţi captivi în portofoliul Romgaz care achită facturile la un termen de plată stabilit (ex. la 90 zile) – fapt ce afectează semnificativ fluxurile de numerar, întrucât Romgaz trebuie să achite pentru gazele livrate şi neîncasate: redevenţă (trimestrial), impozit pe venitul suplimentar (lunar) cât şi TVA aferentă (lunar),
  • solicitările din ce în ce mai frecvente venite din partea marilor clienţi (furnizori) de a amâna termenul de plată al facturilor emise de către Romgaz (deşi există termene clare de plată stipulate în contractele încheiate), fluxurile de numerar la nivelul Romgaz sunt extrem de afectate, investiţiile prevazute în Strategia Romgaz 2021-2030 fiind din ce în ce mai greu de realizat, sau, în unele situatii, putând devein imposibil de realizat.

Aceste investiţii sunt vitale pentru dezvoltarea Societăţii (în contextul unei pieţe a gazelor estimă a fi deficitară în raport cu cererea la nivel european în următorii ani) şi pentru atingerea obiectivele strategice asumate (ex: creșterea portofoliului de resurse și rezerve de hidrocarburi onshore și offshore <Marea Neagră>, reducerea emisiilor de carbon, metan și alte gaze cu minim 10%, declin anual al producţiei de gaze naturale sub 2,5%, extinderea duratei de exploatare a zăcămintelor mature de gaze naturale, etc.), însă afectează fluxurile de numerar ale Romgaz atat pe termen scurt (2022) cât şi pe termen mediu şi lung (în următorii 10-15 ani), precizează reprezentanții Romgaz.

În cazul Nuclearelectrica, potrivit Strategiei de investiții, obiectivele investitionale majore, cu caracter strategic, derivând din cerinţele de dezvoltare ale sectorului energiei electrice din România, sunt: Proiectul de Retehnologizare a Unităţii nr. 1 de la CNE Cernavodă (valoare estimate de 1,85 miliarde euro) şi Proiectul Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă (costuri de 6 miliarde euro), proiecte a căror implementare depinde și de adoptarea unor decizii la nivelul autorităţilor române, inclusiv unui set de măsuri de sprijin din partea Statului Român, cum ar fi garanţii de stat pentru împrumuturi, contracte pentru diferenţă etc. Societatea menționează și alte obiective investiţionale majore:Proiectul Instalaţiei de detritiere de la CNE Cernavodă, Extinderea duratei de viață a Unității 1 prin retubarea reactorului și retehnologizarea sistemelor principale (studii), Instalație de detritiere,

În contextul proiectelor majore de investiţii anterior arătate, decapitalizarea societății prin distribuirea unei cote procentuale ridicate de dividende, poate afecta realizarea proiectelor investiționale strategice ale Societății Naționale Nuclearelectrica S.A., din perspectiva șanselor de finanțare/co-finanțare cu contribuții proprii. Practica la nivel mondial arată că apetitul investitorilor instituționali, cât și al mediului bancar, pentru finanțarea proiectelor din industria nucleară este unul destul de redus, astfel incât o abordare prudentă impune incercarea de maximizare a surselor proprii de finanțare ale societăţii, unul dintre instrumentele folosite in acest sens fiind și adoptarea unei politici de distribuire a dividendelor echilibrată, coroborat cu constituirea, din profitul obținut de societate și nerepartizat acționarilor sub forma de dividende, a unor rezerve financiare ale societății, destinate acestui scop (acoperirea contribuțiilor proprii ale societății la finanțarea obiectivelor majore de investiții ale acesteia), precizează reprezentanții Nuclearelectrica, într-un document consultat de InvesTenergy.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.