La o nouă conferință de specialitate, reprezentanții Ministerului Energiei au mai făcut publice câteva informații din strategia energetică, proiect care – spune ei – este aproape de final. Potrivit lui Radu Dudău, coordonatorul proiectului, gazele naturale ar putea deveni principalul combustibil în anul 2030 pentru producţia internă de energie, cu o pondere de 45%. Scenariul de bază pentru anul 2030 include o producţie bazată pe gaze naturale în proporţie de 45%, nuclear – 12%, combustibil solid (cărbune), petrol şi hidro – câte 7%, vânt şi biomasă – câte 6% şi fotovoltaic – 2%.
„Şi pentru noi a fost un mare semnal de alarmă acea creştere de gaze naturale. În scenariul optim ne-am propus să menţinem în mix cărbunele, care să reducă dependența. Dar, dacă preţul certificatului de dioxid de carbon va crește de la la 6 euro pe tonă în prezent la 30 de euro în 2030, așa cum arată proiecţia la nivel european , atunci este o problemă cu cărbunele şi poate trebuie să ne gândim la o piaţă de capacităţi pentru cărbune, ca să îl menţinem în mix şi asta înseamnă tot o presiune suplimentară pentru consumatorul final, care până la urmă plăteşte orice mecanism „, a declarat Corina Popescu, Secretar de stat în Ministerul Energiei, la Conferința News.ro.
Potrivit acesteia, trebuie stabilit dacă producţia pe cărbune poate rămâne în mixul energetic cu centrale flexibile, care să poată prelua şocurile produse de regenerabile, până la dezvoltarea de tehnologii alternative pe partea de stocare a electricităţii.
Dudău a apreciat că producţia de gaze onshore va scădea, iar gazele naturale din Marea Neagră pot intra în exploatare în prima parte a anilor 2020, în funcţie de preţul gazelor la nivel internaţional. El consideră că nu se va ajunge în situaţia în care gazele interne ale ţării se vor epuiza în 15 ani.
Conform unui scenariu din strategia energetică, consumul de energie electrică la nivelul României ar putea creşte cu 20% până în 2030, cea mai mare majorare fiind în pe segmentul casnic, gospodării.
