Nuclearelectrica, profit net de 1,18 miliarde de lei la nouă luni, în scădere cu 27,3%. Producția de energie a fost afectată de oprirea reactoarelor de la Cernavodă și de debitul redus al Dunării

Publicat pe Categorii SemnalEtichete
Prima Pagina Actual Semnal Nuclearelectrica, profit net de 1,18 miliarde de lei la nouă luni, în scădere cu 27,3%. Producția de energie a fost afectată de oprirea reactoarelor de la Cernavodă și de debitul redus al Dunării

Nuclearelectrica a înregistrat un profit net individual de 1,18 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, în scădere cu 27,3% comparativ cu perioada similară din 2025. La nivel consolidat, profitul net al Grupului SNN s-a ridicat la 1,047 miliarde de lei, în diminuare cu 33,6%. Rezultatele au fost influențate semnificativ de reducerea producției de energie electrică, pe fondul opririlor celor două unități de la Cernavodă, inclusiv ca urmare a condițiilor hidrologice excepționale de pe Dunăre.

Potrivit raportului financiar transmis Bursei de Valori București, producția de energie electrică livrată în Sistemul Energetic Național (SEN) a totalizat 5,09 TWh în perioada ianuarie-septembrie 2026, față de 7,38 TWh în primele nouă luni ale anului trecut, ceea ce reprezintă o scădere de 31,1%.

Imaginea actuală nu are un text alternativ. Numele fișierului este: Centrala-Nuclearoelectrica-Cernavoda-scaled.jpg

Impactul a fost și mai puternic în trimestrul al treilea, când energia electrică produsă și livrată în SEN a fost de numai 934.221 MWh, comparativ cu 2.676.071 MWh în aceeași perioadă din 2025, în scădere cu 65,1%.

Două evenimente majore au afectat activitatea centralei de la Cernavodă în 2026: oprirea neplanificată a Unității 2, în luna mai, ca urmare a defectării unui transformator de evacuare a energiei electrice, și scăderea drastică a nivelului și debitului Dunării, care a impus reducerea producției și, ulterior, oprirea controlată a ambelor unități.

Situația hidrologică excepțională a determinat instalarea forței majore începând cu 10 august 2026. Începând cu 28 iulie, Unitatea 1 a fost oprită controlat din cauze externe, iar din 13 august a fost oprită și Unitatea 2, tot ca urmare a nivelului scăzut al Dunării.

În perioada 13 august – 30 septembrie, ambele unități au fost oprite, consumul pentru serviciile proprii fiind asigurat din Sistemul Energetic Național. Anterior, în perioada 10-30 mai, cele două unități au fost simultan oprite, după oprirea neplanificată a Unității 2, în paralel cu oprirea planificată a Unității 1.

Producția brută a celor două unități operaționale ale CNE Cernavodă a fost de 5.558.012 MWh în primele nouă luni ale anului, din care 469.000 MWh au reprezentat consumul propriu tehnologic în timpul funcționării și al opririlor acoperite din producție proprie.

Programul inițial de producție netă pentru primele nouă luni, de 6.491.945 MWh, a fost realizat în proporție de 78,4%. Raportat însă la programul revizuit în septembrie, de 5.107.417 MWh, gradul de realizare a ajuns la 99,6%.

Venituri mai mici din vânzarea energiei, în pofida creșterii prețului mediu

Potrivit datelor anunțate de SNN, veniturile din vânzarea energiei electrice au însumat 3,379 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, în scădere cu 17,1% față de perioada similară a anului trecut și cu 13,8% sub nivelul bugetat.

Cantitatea totală de energie electrică vândută a fost de 5.738.329 MWh, cu 26% mai mică decât în primele nouă luni din 2025 și cu 13,3% sub programul de vânzări.

În schimb, prețul mediu ponderat de vânzare a energiei electrice, fără piața de echilibrare și incluzând tariful de introducere în rețea (Tg), a crescut la 587,21 lei/MWh, de la 524,94 lei/MWh în perioada similară a anului trecut. Avansul de aproximativ 11,9% al prețului mediu nu a reușit însă să compenseze diminuarea semnificativă a cantităților comercializate.

Pe piața contractelor bilaterale, unde SNN a realizat 83,87% din volumul total al vânzărilor, prețul mediu a fost de 581,19 lei/MWh, în creștere cu 10,4% față de nivelul de 526,39 lei/MWh din primele nouă luni ale anului 2025.

Pe piața spot (PZU și PI), compania a comercializat 15,69% din volumul total al energiei vândute, la un preț mediu de 619,36 lei/MWh, comparativ cu 515,34 lei/MWh în perioada similară a anului trecut.

Costurile cu achiziția energiei electrice au crescut cu aproximativ 149%. Reducerea producției proprii și opririle simultane ale unităților au generat presiuni suplimentare asupra cheltuielilor operaționale. Cheltuielile de exploatare, excluzând deprecierea, amortizarea și contribuția la Fondul de Tranziție Energetică (CFTE), au crescut cu 19,9% în primele nouă luni din 2026.

Un factor important a fost creșterea cu aproximativ 149% a costurilor cu achiziția energiei electrice, necesară pentru acoperirea obligațiilor contractuale și a consumului centralei în perioadele de nefuncționare simultană a unităților.

Energia achiziționată pentru aceste necesități a provenit în proporție de 43,1% din contracte bilaterale, 50,8% de pe piața spot și 6,1% de pe piața de echilibrare.

Compania atrage atenția asupra caracterului de cost fix al activității de producție de la Cernavodă: cheltuielile operaționale nu se reduc direct proporțional cu nivelul producției. Astfel, diminuarea puternică a energiei livrate, concomitent cu menținerea unor costuri importante de exploatare, a amplificat efectul negativ asupra profitabilității.

Au crescut, de asemenea, cheltuielile cu reparațiile și mentenanța, în contextul intervențiilor necesare după evenimentele care au afectat funcționarea unităților, precum și alte cheltuieli de exploatare, inclusiv cele asociate contribuției către ANDR și taxei pentru apa tehnologică.

Un element favorabil în structura cheltuielilor a fost eliminarea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică. În primele nouă luni din 2026, această cheltuială a fost zero, față de 504,5 milioane de lei în perioada similară a anului trecut.

Publicat de

Redacția

Echipa InvesTenergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *