Ministerul Energiei a lansat, în dezbatere publică, Strategia Națională a Hidrogenului și Planul de Acțiune pentru implementarea acestei strategii, 2023-2030.
Aceste documente importante pentru România pot fi consultate și Ministerul Energiei asigură că sugestiile vor putea fi incluse în forma finală. Accesați următorul link pentru a consulta strategia:https://energie.gov.ro/proiectul-strategiei-nationale-a…/
“Strategia națională a hidrogenului combină acțiunile pe termen scurt cu direcțiile de acțiune pe termen lung în vederea eliminării barierelor legislative și susținerii investițiilor critice pe lanțul de producere și consum în vederea atingerii obiectivelor naționale în domeniul decarbonizării, în linie cu importanța tot mai mare pe care o are această resursă la nivelul Uniunii Europene în efortul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Este un pas important pe care îl facem pentru viitorul energiei. Aș dori să reamintesc că propunerea legislativă privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi al transporturilor, pe care am inițiat-o alături de colega mea, doamna deputat, Oana Marciana Özmen și alți colegi parlamentari, a fost adoptată săptămâna trecută de colegii senatori”, precizează ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Viziunea Strategiei Naționale a Hidrogenului (SNH) și a Planului de acțiune pentru România au ca scop dezvoltarea unei economii a hidrogenului, cu accent pe hidrogen regenerabil însă acordând atenție și hidrogenului cu amprentă redusă de carbon, la un preț accesibil, în perspectiva reducerii emisiilor de carbon și dezvoltării economice și tehnologice durabile și competitive, prin dezvoltarea următoarelor direcții strategice pentru anul 2030:
1. Decarbonizarea economiei, prin folosirea hidrogenului regenerabil în sectoarele dificil de decarbonizat prin alte metode (de exemplu: imposibilitatea electrificării directe);
2. Creșterea economică prin dezvoltarea sustenabilă a unor tehnologii pentru industrii dificil de decarbonizat și crearea de noi locuri de muncă;
3. Dezvoltarea tehnologică pentru a asigura o mobilizare pe termen lung a economiei hidrogenului și pentru a susține atragerea de investiții în economie și creșterea standardului de viață;
4. Securitatea energetică, prin utilizarea hidrogenului și a soluțiilor Power-to-X pentru optimizarea integrării surselor de energie regenerabilă și pentru realizarea integrării sectoriale.
Pentru dezvoltarea direcțiilor strategice propuse în SNH sunt definite 4 obiective generale și 23 obiective specifice, detaliate în textul strategiei, precum și un plan de acțiuni pentru 2030, respectiv un set de direcții de acțiune în perspectiva anilor 2035 și 2050.
Scenariul optim prezentat în strategie:
- Cantitatea totală de hidrogen necesară la nivelul anului 2030 a fost estimată la 288,8 mii tone, consum care este majoritar hidrogen regenerabil (în afară de 6.6 mii tone hidrogen cu amprentă redusă de carbon în sectorul industrial) și va proveni din următoarele sectoare: industria existentă, siderurgie – aplicații industriale noi, transport, amestec cu gaz natural.
- Consumul de hidrogen regenerabil și cu amprentă redusă de carbon va genera, la nivelul anului 2030, o reducere a emisiilor de CO2 în cuantum de 2.995 mii tone CO2.Pentru a acoperi nevoile de hidrogen regenerabil se estimează că va fi necesară instalarea unor capacități de electroliză de 3.985 MW. Pentru operarea capacităților de electroliză instalate până în 2030 va fi necesară o putere instalată de generare a energiei electrice provenite din surse regenerabile de 7.969 MW. Consumul de apă generat de acest scenariu este de 4,340 milioane m3
Necesarul de apă pentru producerea hidrogenului regenerabil nu este considerat a fi semnificativ la nivelul anului 2030, reprezentând echivalentul debitul unui râu mediu din România pentru mai puțin de o zi.
Costul de implementare a strategiei hidrogenului în România a fost estimat la valoare de 10,4 miliarde euro, cost care va fi suportat printr-o serie de modalități de finanțare specifice fiecărui sector.
Estimarea costurilor de implementare a strategiei a fost realizată pornind de la consumul de hidrogen din fiecare sector, folosind ipoteze specifice referitoare la costurile de producție a hidrogenului regenerabil sau cu amprentă redusă de carbon, costurile de investiție și operaționale, costurile cu infrastructura și tehnologia necesară pentru utilizarea hidrogenului (de exemplu, în transporturi – infrastructura de alimentare), acestea fiind analizate în relație cu costurile cu combustibilii fosili și costurile cu emisiile de CO2. O serie de alte beneficii de ordin calitativ, cum ar fi impactul asupra calității vieții, precum și elemente care țin de competitivitatea sectoarelor economice ale țării nu pot fi cuantificate în aceste modele economice.
