- Șefii E.ON și Distribuție Oltenia: Investițiile în rețele pot reduce și prețul energiei pentru industrie
- România poate pierde investiții din cauza actualelor reguli de reglementare. Propuneri către ANRE
Investiții suplimentare de un miliard de euro anual în rețelele de energie și gaze ar putea reduce factura finală a consumatorilor casnici cu 25% până în 2035 și ar putea conduce la o scădere de peste 40% a prețurilor energiei pe piața angro, susține Volker Raffel, CEO E.ON România, la FOREN 2026, bazându-se pe datele din studiul Valorem.
La piața angro, prețul energiei ar putea să scadă cu mai mult de 40% până în 2035. Pentru non-casnici, asta este extrem de relevant, pentru că ei nu plătesc atât de mult pentru componenta fixă și impactul e chiar și mai mare, a precizat Raffel.
În cadrul unei întâlniri cu presa organizate la FOREN 2026, Volker Raffel, CEO E.ON România, și Ondrej Safar, CEO Distribuție Oltenia, au prezentat concluziile studiului Valorem și au explicat de ce consideră că actualul cadru de reglementare limitează investițiile necesare pentru modernizarea infrastructurii energetice.
„Clientul final poate să plătească, în 2035, cu 25% mai puțin decât astăzi pentru factura finală dacă facem aceste investiții în sistemul energetic. Iar până în 2030 putem ajunge deja la aproximativ două treimi din această reducere”, a declarat Volker Raffel.
Conform studiului Valorem, România are nevoie de investiții suplimentare de aproximativ un miliard de euro anual în rețelele de distribuție de energie electrică și gaze, peste nivelul actual.
„Astăzi, investițiile sunt de aproximativ 500 de milioane de euro la nivel național. Dacă am avea un cadru de reglementare atractiv pentru capitalul privat, ar fi posibile investiții suplimentare de un miliard de euro. Fondurile europene au fost atrase în mare măsură, iar pentru a continua dezvoltarea infrastructurii trebuie să atragem și bani privați”, a explicat Raffel.
Potrivit studiului, fiecare euro investit în rețele ar genera aproximativ 10 euro în PIB, atât prin efectul economic direct al investițiilor, cât și prin reducerea costurilor cu energia.
Reprezentanții companiilor de distribuție spun că limitările financiare actuale împiedică racordarea unor noi investiții. „În Moldova avem companii care solicită racordarea la rețea. Avem cereri pentru unități de stocare, pentru fabrici noi, pentru centre de date. Însă resursele de investiții sunt limitate și trebuie să prioritizăm proiectele deja aflate în dezvoltare”, a spus Raffel.
Potrivit acestuia, investițiile suplimentare ar permite integrarea unui număr mai mare de capacități regenerabile, sisteme de stocare și noi consumatori industriali.
Întrebați dacă investițiile suplimentare s-ar traduce prin tarife de distribuție mai mari, cei doi CEO au susținut că efectul ar putea fi compensat prin creșterea consumului și prin eficientizarea operațiunilor. „Dacă vin consumatori noi, fabrici noi și centre de date, crește volumul de energie distribuit. Costurile rețelei se împart la un volum mai mare de consum. În esență, asta înseamnă presiune de reducere asupra tarifului unitar de distribuție”, a explicat Ondrej Safar.
La rândul său, Volker Raffel a arătat că studiul Valorem indică o stabilizare a tarifelor de distribuție în scenariul în care România reușește să atragă investiții, să dezvolte producția regenerabilă și să integreze capacități de stocare.
Reprezentanții distribuitorilor au prezentat și principalele propuneri transmise Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Prima vizează majorarea Ratei de Rentabilitate Reglementate (RRR), despre care susțin că nu mai reflectă condițiile economice actuale.
A doua se referă la actualizarea Bazei de Active Reglementate (BAR) cu inflația realizată și nu cu cea prognozată.
„În momentul de față, dacă investesc un leu în rețelele din România, este o distrugere de valoare. Nu mai obțin resursele necesare pentru a înlocui activele la finalul ciclului lor de viață”, a afirmat Raffel.
A treia solicitare vizează recunoașterea unor costuri operaționale suplimentare generate de digitalizare, securitate cibernetică și gestionarea numărului tot mai mare de prosumatori.
Contracte pe termen lung pentru energia necesară rețelelor
O altă temă importantă abordată de Raffel și Safar, la FOREN 2026 a fost posibilitatea încheierii unor contracte pe termen lung pentru achiziția energiei necesare acoperirii consumului propriu tehnologic (CPT).
Potrivit lui Volker Raffel și Ondrej Safar, distribuitorii ar putea obține energie la prețuri mai avantajoase prin contracte de 10 ani cu producători de energie regenerabilă, însă actualele reguli de recunoaștere a costurilor descurajează asumarea acestui tip de angajamente.
„Noi suntem un consumator foarte bancabil și putem oferi predictibilitate dezvoltatorilor de proiecte regenerabile. Problema este că avem nevoie de garanția că aceste costuri vor fi recunoscute pe întreaga perioadă contractuală”, a explicat Safar.
Cei doi au reamintit și propunerea privind un mecanism de tip „single buyer” pentru energia necesară CPT, proiect care, deși a beneficiat de susținerea unor actori din piață, nu a fost încă transpus în legislație.
Ca și concluzie, investițiile accelerate în infrastructura energetică nu reprezintă doar o necesitate tehnică, ci și un instrument de competitivitate economică. În opinia reprezentanților E.ON și Distribuție Oltenia, fără modificări ale cadrului de reglementare, România riscă să piardă investiții industriale, proiecte de stocare și oportunități de dezvoltare care ar putea contribui la reducerea costurilor energiei pentru consumatori și pentru economie.
