Barometrul Securității Energetice: Ce spun românii

Publicat pe Categorii Flux energetic, Opinii / Analize
Prima Pagina Actual Flux energetic Barometrul Securității Energetice: Ce spun românii

“Am remarcat părerile românilor că statul ar trebui să dețină controlul la companiile energetice. Avem însă de lucrat la managementul acestora”, a declarat ministrul Energiei Virgil Popescu, la lansarea”Barometrul Securității Energetice”, realizat de INSCOP Research.

Statul ca administrator al activităților și companiilor din sectorul energetic

Părerile românilor în această privință sunt împărțite. 46,7% dintre cei intervievați consideră că statul este un administrator mai bun al activităților din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), în timp ce 47% sunt de părere că firmele private ar fi administratori mai buni ai activităților din sectorul energetic.

78,3% dintre români cred că statul ar trebui să păstreze controlul la companiile din energie în care deține pachetul majoritar de acțiuni. La polul opus, 17,9% consideră că statul ar trebui să privatizeze companiile din energie în care mai deține pachetul majoritar de acțiuni. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,8%.

52,1% sunt de părere că statul ar oferi servicii mai bune pentru cetățeni, dacă ar avea controlul asupra companiilor din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), în timp ce 40,5% cred că firmele private din sectorul energetic oferă servicii mai bune pentru cetățeni. 7,3% nu știu sau nu răspund.

49,1% își exprimă acordul față de afirmația ”Privatizarea companiilor de stat din sectorul energetic a determinat o creștere a eficienței și eliminarea corupției din aceste companii”, în timp ce 42,9% resping această idee. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%.

Remus Stefureac, Director INSCOP Research și coordonator al think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, a declarat: „Epidemia de coronavirus și-a pus o amprentă puternică asupra percepției populației cu privire la vulnerabilitatea economiei românești. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care înregistrăm o creștere puternică de aproape 10 procente a ponderii populației (82,3% în 2021 față de 73,6% în 2020) care este de părere că proiectele mari de investițiii din domeniul energiei ar trebui încurajate de statul român. Astfel, datele sociologice oferă o validare publică indubitabilă pentru una dintre direcțiile strategice de acțiune ale statului român, vitală în orice proiect de construcție și dezvoltare prezentă și viitoare a țării”.

96% dintre românii intervievați vor ca statul să susțină financiar extinderea rețelei de gaze naturale

47,9% dintre români declară că gospodăria lor este conectată la gaze naturale, în timp ce 48,9% răspund negativ. 1,6% este procentul celor care răspund că nu știu, iar 1,6% nu răspund la această întrebare.

Rugați să ia în considerare faptul că, ”în acest moment, peste jumatate din locuințele din România nu sunt conectate la rețeaua de gaze naturale, iar extinderea rețelei presupune costuri mari”, respondenții au fost întrebați dacă sunt ”de acord ca statul să susțină financiar extinderea rețelei de gaze naturale”. 95,8% au răspund afirmativ, 3,3% negativ, iar 0,9% nu știu.

“Mă bucur că politicile noastre, începute în urmă cu un an şi ceva, beneficiază de sprijinul populaţiei. Ceea ce mă bucură foarte mult pe mine este că percepţia românilor arată că este nevoie de dezvoltarea reţelelor de gaze naturale fără frica că ar exista posibilitatea ca importurile să crească şi să devenim dependenţi de importurile din Federaţia Rusă. Mă face să cred că politica pe care o avem în acest domeniu, de a finanţa în continuare gazul natural, chiar dacă în amestec cu hidrogen, suntem în direcţia bună”, a afirmat ministrul Energiei.

Acesta a anunțat că la Consiliul de miniştri UE, ţara noastră a obţinut includerea în regulamentul european a reţelelor inteligente de gaze în amestec cu hidrogenul. “Vineri (săptămâna trecută), la Consiliul de miniştri de la Lisabona am reuşit să modificăm Regulamentul de transport al energiei şi gazelor, să fie recunoscut de statele membre reţelele de transport europene în amestec gaz şi hidrogen şi ceea ce noi am propus în PNRR, acele reţele inteligente de transport gaz şi hidrogen, să fie recunoscute în regulamentul european, precum şi producerea de hidrogen nu doar din surse regenerabile, ci din surse low-carbon, adică din energie nucleară. Deci practic am reuşit ca România să-şi impună interesele strategice în Consiliul de miniştri”, a precizat Popescu.

Peste 60% dintre intervievați spun că statul ar trebui să subvenționeze doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici

61,5% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să subvenționeze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici (un procent similar celui din iunie 2020, 62,3%). 34,9% sunt de părere că statul ar trebui să subvenționeze cu sume mici toți consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câștigă. 3,6% este procentul non-răspunsurilor.

Proiectele mari de investiții ale companiilor private din energie, încurajate de statul român

În contextul consecințelor economice ale epidemiei de coronavirus, 82,3% dintre respondenți (față de 73,6% în iunie 2020) sunt de părere că proiectele mari de investiții ale companiilor private din energie ar trebui încurajate de statul român. 13,9% (față de 20% în iunie 2020) consideră că proiectele mari de investiții ale companiilor private din energie ar trebui amânate de statul român. 3,8% nu știu sau nu răspund.

Majoritatea populației consideră că România trebuie să dezvolte capacității de producție a energiei nucleare

Majoritatea populației (65,9%) consideră că România ar trebui să își dezvolte capacitatea de a produce energie nucleară, în timp ce doar 26,3% se opun acestei idei. Nu știu/nu răspund 7,7%.

Analiza socio-demografică. Consideră că România ar trebui să își dezvolte capacitatea de a produce energie nucleară în special tinerii între 18 și 29 de ani, locuitorii din regiunea Sud Est și cei din Vest.

63,2% dintre români au o părere bună despre acordul încheiat de România cu SUA pentru modernizarea centralei nucleare de la Cernavodă și construirea a două noi reactoare, în timp ce 26,3% au o părere proastă. Nu știu sau nu răspund 10,5%.

Exploatarea gazelor de la Marea Neagră

86% dintre români sunt de acord cu exploatarea rezervelor de gaz natural din țărmul românesc al Mării Negre (în creștere față de 78.9% în iunie 2020), 12,7% își exprimă dezacordul, iar 1,3% nu știu sau nu răspund.

Aducându-li-se la cunoștință faptul că rezervele de gaze exploatate în prezent se împuținează rapid, iar România riscă să devină dependentă de importurile de gaze, 55,7% dintre cei care și-au exprimat inițial dezacordul față de exploatarea gazelor naturale de la Marea Neagră își schimbă opinia și consideră că statul ar trebui totuși să exploateze aceste resurse. 40,3% își mențin dezacordul, iar 4% nu știu sau nu răspund.

Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor de la Marea Neagră pentru a ajuta la relansarea economiei românești afectate de epidemia de coronavirus este apreciată de 93,8% dintre respondenți ca fiind foarte importantă (61,2%) și importantă (32,6%). Doar 2,3% dintre cei chestionați consideră deblocarea proiectelor offshore neimportantă, iar 1,6% deloc importantă.  Nu știu sau nu răspund 2,3%.

Întrebați cine ar avea de câștigat dacă gazele descoperite în Marea Neagră NU vor fi exploatate în următorii ani, 45,2% dintre respondenți menționează Rusia (față de 35.5% în iunie 2020), 18,7% Romania (nivel similar cu iunie 2020), 13,3% Europa, 7,4% SUA (similar cu iunie 2020). 15,5% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică. Cei care cred că Rusia va avea de câștigat dacă resursele offshore NU vor fi exploatate sunt mai degrabă: persoane cu studii superioare, gulere albe, locuitori ai Bucureștiului sau ai orașelor cu peste 90.000 de locuitori, respectiv regiunea Sud-Est și Sud Est Oltenia.

Sondajul de opinie ”Barometrul Securității Energetice, editia a III-a, iunie 2021” a fost realizat de INSCOP Research (www.inscop.ro) la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS – www.larics.ro) din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Analiza datelor a fost realizată de INSCOP Research cu sprijinul think-tank-ului Strategic Thinking Group/Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro). Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice) în perioada 4 – 13 mai 2021, volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1056 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *