Ministerul Energiei a pus în transparență decizională două proiecte de hotărâre de Guvern care vizează siguranța alimentării cu energie electrică și gaze naturale în perioada următoare. Măsurile propuse urmăresc prelungirea mecanismelor de siguranță pe piața de energie electrică până la 30 noiembrie 2026 și pregătirea Sistemului Energetic Național pentru sezonul rece 2026–2027, în contextul producției hidroenergetice reduse, al incertitudinilor privind disponibilitatea grupurilor nucleare și al riscurilor asociate importurilor de energie.
Ministerul Energiei a identificat vulnerabilități în acoperirea consumului la orele de vârf și în echilibrarea Sistemului Energetic Național (SEN). Printre măsurile avute în vedere se numără menținerea în exploatare comercială a patru grupuri energetice pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia, constituirea unor stocuri adecvate de combustibili, asigurarea unei rezerve energetice în lacurile de acumulare și accelerarea lucrărilor de mentenanță la centralele și rețelele energetice.
Măsurile de siguranță pe piața de energie electrică, prelungite până la 30 noiembrie
Primul proiect de hotărâre de Guvern prevede prelungirea până la 30 noiembrie 2026 a perioadei în care Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica poate aplica măsurile de siguranță prevăzute la articolul 1 din HG nr. 782/2026 privind adoptarea unor măsuri de siguranță pe piața de energie electrică.
Potrivit documentului, prognozele meteorologice pentru prima parte a lunii noiembrie indică temperaturi apropiate de mediile normale pentru această perioadă în cea mai mare parte a țării. În aceste condiții, consumul de energie electrică ar putea ajunge la aproximativ 8.500 MW la vârful de sarcină de seară. Valoarea ar putea fi depășită în cazul unor temperaturi semnificativ mai scăzute decât mediile multianuale.
În paralel, deficitul de precipitații și seceta prelungită continuă să afecteze perspectivele de creștere a producției hidroenergetice.Conform evaluării prezentate în proiect, revenirea hidraulicitații la niveluri care să permită majorarea producției hidrocentralelor ar putea întârzia cel puțin până în prima jumătate a lunii noiembrie.
Nici producția fotovoltaică nu beneficiază de perspective favorabile pe deplin. Prognozele pentru a doua jumătate a lunii noiembrie indică posibilitatea unor perioade îndelungate cu nebulozitate ridicată, care, împreună cu reducerea duratei zilei, ar limita energia livrată în SEN de instalațiile fotovoltaice.
O altă vulnerabilitate importantă este disponibilitatea producției nucleare. Documentul arată că debitul foarte redus al Dunării din perioada iulie–octombrie a determinat oprirea în condiții de siguranță a Unității 1 de la CNE Cernavodă, la 28 iulie 2026, și a Unității 2, la 13 august 2026. Potrivit aceleiași evaluări, prognoza debitului Dunării la intrarea în țară nu oferă, pentru luna noiembrie, o perspectivă suficient de sigură privind repornirea cel puțin a uneia dintre unități.
În aceste condiții, principala vulnerabilitate identificată de autorități este deficitul de producție dispecerizabilă în intervalul orar 17:00–21:00, concomitent cu posibilități limitate de import, pe fondul unei crize regionale de energie.
Ministerul Energiei avertizează că insuficiența rezervelor de putere și energie pentru echilibrarea sistemului în perioadele de consum maxim ar putea genera consecințe economice și sociale grave. Totodată, dezechilibrele ar putea afecta funcționarea sigură a SEN, sistemele interconectate din Europa Continentală și piețele cuplate de energie electrică.
Comandamentul energetic de iarnă, activ în perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027
Al doilea proiect de hotărâre de Guvern vizează aprobarea măsurilor necesare pentru funcționarea în condiții de siguranță și securitate a sistemului energetic în sezonul rece 2026–2027.
Documentul prevede constituirea Comandamentului energetic de iarnă pentru perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027. Structura va avea rolul de a monitoriza funcționarea Sistemului Energetic Național și a Sistemului Național de Transport al Gazelor Naturale, de a identifica eventualele disfuncționalități și de a stabili măsurile operative necesare, inclusiv în ceea ce privește stocurile de combustibil.
Comandamentul va informa Guvernul ori de câte ori situația o va impune, inclusiv în cazul problemelor care nu pot fi soluționate la nivelul acestei structuri.
Pentru acoperirea consumului în condiții de siguranță, Transelectrica propune un set de măsuri care vizează atât menținerea capacităților existente, cât și creșterea disponibilității producției și a infrastructurii energetice.
Una dintre priorități este intensificarea demersurilor pe lângă Comisia Europeană pentru obținerea acordului necesar menținerii în exploatare comercială a patru grupuri energetice pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia: trei la centrala Rovinari și unul la Turceni.
În paralel, producătorii de energie electrică ar urma să asigure din timp resursele energetice primare necesare atât acoperirii consumului, cât și constituirii rezervelor pentru gestionarea dezechilibrelor, a opririlor accidentale ale grupurilor și a variațiilor de consum generate de condițiile meteorologice.
Proiectul prevede, de asemenea, realizarea unor stocuri de combustibil de siguranță în centralele pe cărbune și menținerea unei rezerve energetice minime în lacurile aferente hidrocentralelor.
Un obiectiv esențial pentru iarna 2026–2027 este constituirea unor stocuri de gaze naturale în depozite de cel puțin 90% din capacitatea de înmagazinare. Volumul ar trebui să fie cel puțin egal cu cel înregistrat în iarna precedentă, 2025–2026.
Potrivit proiectului, extracția gazelor din depozite trebuie realizată gradual și uniform, astfel încât nivelul stocurilor din februarie–martie 2027 să rămână satisfăcător.
Documentul subliniază și necesitatea asigurării alimentării cu gaze naturale a centralelor electrice în perioadele cu temperaturi extreme, inclusiv în condiții de ger.
Nerespectarea acestor măsuri ar putea avea consecințe atât tehnice, cât și comerciale. Reducerea cantităților de gaze care pot fi extrase zilnic din depozite poate afecta parametrii de funcționare ai rețelei naționale de transport și poate conduce la indisponibilizarea unor capacități importante de producție pe gaze.
Printre centralele menționate în proiect se numără CECC Brazi, cu o capacitate indicată de 830 MW, CET Iernut, cu 150 MW pentru grupul menționat în document, capacitățile Mass Global de la Mintia, estimate la 135 MW în configurația avută în vedere și cu posibilitatea creșterii la peste 1.000 MW în primul trimestru din 2027, precum și centralele Electrocentrale București, cu o capacitate însumată de 420 MW.
Ministerul Energiei atrage atenția și asupra vulnerabilității generate de dependența de importurile de gaze naturale, în special în eventualitatea unei crize regionale de energie.
Lista măsurilor include accelerarea reparațiilor la instalațiile CET Vest, afectate de incendii și avarii în primăvara anului 2026, pentru a permite pornirea centralei în ciclu combinat și producerea de energie electrică și termică.
Totodată, proiectul vizează punerea în funcțiune a turbinelor pe gaz de la centrala electrică Mintia, operată de Mass Global, pentru care este menționată o capacitate de aproximativ 1.500 MW, precum și asigurarea alimentării cu gaze naturale.
Sunt prevăzute și măsuri pentru pornirea unor grupuri de cogenerare de înaltă eficiență, alimentate cu gaze naturale sau cu un amestec de gaze naturale și 20% hidrogen. Documentul indică aproximativ 50 MW pentru CET Palas din Constanța, 35 MW pentru CET Brazi și 30 MW pentru CET Arad.
În același timp, sunt avute în vedere lucrările de mentenanță la grupul energetic de la CET Paroșeni și asigurarea unui stoc de cărbune de siguranță.
Pentru București, proiectul prevede accelerarea modernizării rețelei de termoficare și finalizarea unei părți cât mai mari din lucrările aflate în desfășurare. Obiectivul este reducerea pierderilor de energie termică și de apă de adaos, cu efecte asupra consumului de resurse energetice al surselor de producere a energiei termice aparținând ELCEN.
Măsurile propuse nu se limitează la capacitățile de producție și la stocurile de combustibili. Transelectrica solicită realizarea programelor de mentenanță în rețelele electrice de transport și distribuție, pentru a preveni indisponibilizarea centralelor și pentru a maximiza capacitatea transfrontalieră disponibilă pentru importul de energie electrică.
Sunt prevăzute și măsuri pentru înlocuirea soluțiilor constructive provizorii din rețele cu soluții definitive, acolo unde este necesar, precum și asigurarea echipelor de mentenanță și intervenție, a stocurilor de materiale și componente și a contractelor de deszăpezire pentru accesul rapid la instalațiile energetice.
În ceea ce privește aprovizionarea consumatorilor, proiectul urmărește creșterea volumului de energie electrică contractată pe termen mediu și lung, pentru reducerea expunerii la achizițiile de pe Piața pentru Ziua Următoare și de pe Piața Intrazilnică și, implicit, la fluctuațiile prețurilor din piețele spot.
Lista include și susținerea racordării noilor capacități de producție, atât convenționale, pe gaze naturale, cât și regenerabile, eoliene și fotovoltaice, alături de instalațiile de stocare și soluțiile de flexibilitate și consum agregat.
În scenariile de criză sunt prevăzute activarea măsurilor din Planul de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale și a celor din Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice. Acesta din urmă a fost aprobat prin HG nr. 582/2026, potrivit documentației prezentate de Ministerul Energiei.
Dispeceratul Energetic Național propune ca dimensionarea stocurilor de combustibili pentru iarna 2026–2027 să ia în calcul și posibilitatea acordării unui sprijin Republicii Moldova, atât prin livrări de gaze naturale, cât și de energie electrică.
