CE Oltenia riscă insolvența. Greenpeace are suspiciuni față de împrumutul dat de Guvernul României companiei

Publicat pe Categorii Flux energetic, Minerit
Prima Pagina Actual Flux energetic CE Oltenia riscă insolvența. Greenpeace are suspiciuni față de împrumutul dat de Guvernul României companiei

Investigația Comisiei Europene referitoare la planul de restructurare CEO, propus de Guvernul României, a ajuns în faza de consultare publică. Șansele ca acesta să fie aprobat în actuala formă sunt nule, consideră Greenpeace România.

Dacă nu găsește până la 30 aprilie soluții pentru plata certificatelor de emisii, compania riscă penalități care vor duce nota finală de plată la aproape 1 miliard de euro. Oficialii români vehiculează deja variante „creative” pentru a evita această situație, cu consecințe pe măsură. Peste 2000 de cetățeni au trimis mesaje prin care cer Ministerului Energiei un plan de eliminare a cărbunelui din mixul energetic și soluții pentru o tranziție energetică verde în România, precizează Greenpeace.

În lipsa unui verdict din partea Comisiei Europene, situația Complexului Energetic Oltenia este critică. România riscă penalități uriașe pentru că nu a prezentat un plan de restructurare și decarbonare bun. O analiză a Greenpeace România a descoperit că planul, în valoare totală de peste 1,3 miliarde de euro, duce la creșterea emisiilor totale de CO2 ale companiei cu 28% în 2030 față de 2020 și contravine principiilor de acordare a fondurilor europene. Opțiunile prezentate în spațiul public de autoritățile române sunt neconvingătoare și pun în pericol compania și viitorul angajaților pe termen mediu și lung, zădărnicind și eforturile administrației publice din Gorj de a accesa fonduri europene pentru tranziția de la cărbune la energie verde.

Science-fiction: Comisia Europeană aprobă planul CEO până la finalul lunii aprilie

Deși oficialii români – ministrul Energiei, directorul companiei –  invocau certitudinea aprobării planului CEO până la finalul lunii aprilie, după deschiderea investigației Comisiei Europene, declarațiile acestora nu mai sunt la fel de ferme. Investigația aprofundată se află, până pe 19 aprilie, în fază de consultări; toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte observațiile referitoare la planul CEO de restructurare și decarbonare. Analiza tuturor comentariilor primite, pregătirea unei decizii draft, consultările de specialitate din interiorul forului european sunt etape care nu pot fi parcurse într-un timp scurt. Prin urmare, chiar și în scenariul improbabil în care planul propus de România ar fi acceptat în totalitate, șansele ca statul român să primească o decizie din partea Comisiei în timp util sunt aproape nule, susșine Greenpeace..

Dar lucrurile sunt mai complicate de atât. În documentul prin care a deschis investigația, Comisia Europeană a comunicat deja că „autoritățile române nu au prezentat un plan de restructurare solid, de natură să asigure viabilitatea pe termen lung a companiei la sfârșitul planului (2025) […]”. Cu alte cuvinte, toate aceste întârzieri se datorează factorilor de decizie naționali – în principal Ministerul Energiei – care susțin un plan de restructurare și decarbonare eronat.

„Restructurările dezastruoase din anii ’90 și din ultimii ani au pus Valea Jiului pe butuci. Autoritățile române au tratat și tratează cu superficialitate problemele cu un impact social și economic uriaș. Nu ne permitem ca scenariul catastrofal din Valea Jiului să fie replicat și pentru Gorj și Complexul Energetic Oltenia.Comisia Europeană nu poate fi dusă cu vorba, iar semnalul venit din partea vicepreședintelui executiv, Frans Timmermans, a fost clar: cărbunele nu are viitor! Autoritățile trebuie să își concentreze eforturile pe dezvoltarea regiunilor miniere afectate, pe locuri de muncă sigure, pe energie curată. Semnalăm de câteva luni de zile că planul CEO are deficiențe majore. Nu e un plan real de decarbonare, nu ajută compania pe termen lung și nici oamenii din Gorj. Ministerul Energiei trebuie să facă publică cât mai repede o strategie pentru a elimina cărbunele din mixul energetic”, declară Vlad Cătună, campaigner la Greenpeace România.

Riscurile pentru CEO sunt imense

Până la sfârșitul lunii aprilie, compania trebuie să achiziționeze certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare anului 2020. Dacă nu va obține acordul Comisiei Europene pentru plata ajutorului de stat, se va aplica o penalitate de 100 euro/tonă de CO2 pentru nerespectarea obligației de achiziție a certificatelor. Conform informațiilor puse la dispoziție de CEO în planul de decarbonare, pentru anul 2020 emisiile companiei totalizează peste 7 Mt CO2. La cotația actuală a certificatelor, suma pe care compania trebuie să o plătească va fi de aproximativ 280 de milioane de euro.

În cazul în care CEO nu va reuși să cumpere certificatele de emisii până la finalul lunii aprilie, suma totală de plată, incluzând penalitățile, va fi de de aproape 1 miliard de euro doar pentru emisiile din 2020. Sumele neplătite se vor reporta în anul următor.

Planurile B pentru achiziția certificatelor. Chiar ajută pe termen lung?

Varianta împrumutului de certificate. Complexul Energetic Oltenia a anunțat că intenționează să împrumute certificate de emisii pentru a-și acoperi o parte din deficit. Soluția e foarte periculoasă, CEO având șanse mari să plătească cu mult mai mult anul viitor. 2022 se anunță deja un an cu cheltuieli mari pentru companie, pe lângă certificatele aferente producției de energie de anul acesta, ar trebui să returneze și acest potențial împrumut.

Varianta împrumutului de la stat. Massmedia de specialitate confirmă că CEO vizează obținerea unui împrumut în limita sumei de 241 milioane euro de la Ministerul Finanțelor Publice, pe o perioadă de 6 luni, „în condiții de piață”. Compania speră probabil să restituie acești bani din ajutorul de stat pentru restructurare, care este investigat în prezent de Comisia Europeană. Există însă și posibilitatea ca acest plan să nu fie aprobat de Comisia Europeană sau să fie fundamental schimbat. Riscurile pe care și le asumă statul român, pe bani publici, sunt foarte mari.

„Orice nou împrumut acordat Complexului Energetic Oltenia de statul român pentru plata certificatelor de CO2 trebuie să țină cont de condițiile de piață și să reflecte situația companiei. CEO este în prezent în risc de insolvență, iar planul de restructurare al companiei este examinat de Comisia Europeană. Aceeași regulă se aplică oricăror garanții pe care statul le-ar oferi companiei pentru a obține un credit de la bănci private. Dacă nu respectă condițiile de piață, acest împrumut sau garanția acordată de stat trebuie să fie considerate drept ajutor de stat suplimentar și, prin urmare, să fie notificate și aprobate de Comisia Europeană înainte de a fi acordate. CEO și Guvernul României trebuie să acționeze transparent și să informeze publicul și Comisia în legătură cu orice procedură abordată pentru a plăti certificatele de emisii de CO2, în special dacă sunt folosiți bani publici”, spune Andrea Carta, Senior Legal Strategist, Greenpeace European Unit.

Cetățenii susțin tranziția energetică

În ultima săptămână, în urma unei inițiative Greenpeace România, peste 2000 de cetățeni au transmis mesaje către ministrul Energiei, Virgil Popescu. Ei cer ministrului ca planul CEO să fie în acord cu prevederile Pactului Verde European, să ajute județele Gorj și Hunedoara să acceseze fonduri europene pentru a crea noi locuri de muncă, să comunice o dată clară și un plan realist pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic național și să îl înlocuiască pe acesta cu noi capacități pe energie regenerabilă.

Deocamdată, ministrul Energiei nu a oferit niciun răspuns acestor cereri!.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *