CNR – CME: Digitalizarea sistemelor, sursele regenerabile, energia nucleară, eficiența energetică – acțiuni prioritare pentru România

Publicat pe Categorii Flux energetic, Opinii / Analize
Prima Pagina Actual Flux energetic CNR – CME: Digitalizarea sistemelor, sursele regenerabile, energia nucleară, eficiența energetică – acțiuni prioritare pentru România

Acțiunile prioritare ale României vizează digitalizarea sistemelor, sursele regenerabile de energie, energia nucleară, eficiența energetică, managementul schimbărilor climatice, s-a subliniat în cadrul  Conferinței „Instrumentele Consiliului Mondial al Energiei (CME) pentru evaluarea tranziției în energie. Studiu de caz – România în context european“, organizată de  Comitetul Național Român al Consiliului Mondial (CNR-CME).

În context regional, România se află pe locul 25 în valoarea indexului și deține locul 3 pe componenta de securitate energetică. O poziție foarte bună, pe care este în pericol de a o pierde, daca nu se realizează investițiile necesare la sursele de generare a energiei electrice convenționale, susțin specialiștii CNR-CME.

Ca răspuns la pandemia de Covid-19, Consiliul Mondial al Energiei a dezvoltat un set de scenarii post-criză pe termen mediu, până în 2025, denumite, la fel de sugestiv: „Pause”, „Rewind”, „Re-Record” și „Fast-Forward”.  Dacă scenariile pe termen lung pot asigura un context mai larg  pentru răspunsul la Covid-19, scenariile post-criză sanitară reprezintă un set de instrumente flexibile care să poată pregăti un viitor nepredictibil și să creioneze o agendă post-criză. Toate aceste scenarii, analizate pe larg în cadrul Conferinței organizate de CNR-CME, sunt menite să identifice modul în care omenirea ar putea ieși din criză ca o societate mai puternică și  cum ar putea progresa cu succes în tranziția energetică.

Scenariile oferă  un cadru  strategic care permite gândirea de ansamblu și luarea de decizii în condiții de mare  incertitudine. Sunt concepute ca un set de explorare pentru previzionarea a ceea ce s-ar putea întâmpla, nu a ceea ce ar trebui să se întâmple sau a ceea ce ne dorim să se întâmple, precizează CNR-CME, într-un comunicat.

Alte aspectele  importante reliefate în cadrul conferinței:

  • Triunghiul Indexului Trilema Energiei este reprezentat de Securitatea Energiei, Accesibilitatea Energiei, Sustenabilitatea Energiei, elemente amplu dezbătute de către vorbitori și participanți;
  • Marea tranziție energetică va fi parcursă prioritar cu tehnologia bazată pe hidrogen, ca accelerator al scăderii emisiilor de carbon, dezvoltarea mai amplă a tuturor tehnologiilor de stocare și accelerarea digitalizării; 
  • În cadrul consultărilor privind Strategia Națională de Cercetare Inovare și Specializare, au fost propuse 4 mari domenii de acțiuni directe: digitalizarea în energie, tehnologii de stocare a energiei, tehnologii moderne de generare a energiei cu emisii scăzute, mobilitatea electrică;
  • Din punct de vedere al rezilienței, adică acea capacitate a unei structuri de a răspunde, absorbi şi recupera rapid funcţionalitatea iniţială în urma unui eveniment extrem, ar trebui luată în considerare reziliența locală și la nivel de sistem;
  • S-a constatat că viteza de invoare a depășit viteza de învățare in cazul unor tehnologii de ultimă oră;
  • CNR-CME poate contribui la creșterea calității instrumentelor/studiilor CME prin implicare directă în Grupurile de Lucru și Comitetele CME și prin diseminarea și promovarea acestora în rândul membrilor Asociației și al experților energeticieni din România;
  • Consiliul Mondial al Energiei dezvoltă scenarii de aproape două decenii, pentru a susține un dialog strategic global și de calitate cu privire la viitorul sistemelor energetice.

Conferința a analizat setul de cinci instrumente/studii elaborate de Consiliul Mondial al Energiei (CME), și anume: „World Energy Scenarios”, „World Energy Issue Monitor”, „World Energy Trilemma Index”, „Dynamic Resilience Framework” și „Innovation Insights Briefs.  La realizarea acestor instrumente/studii au participat firmele de consultanță de prestigiu, partenere ale CME, dintre care amintim: Accenture, Marsh, PwC, Swiss Re, Oliver Wyman, iar studiile au fost elaborate pe baza unei metodologii întocmite de Grupurile de Lucru ale CME și aprobate  de  Comitetul de Studii CME, organisme în care CNR-CME are reprezentanți de valoare.

CNR-CME continuă tradiția de a promova periodic studiile care identifică tendințele la nivel global, regional și național, obiectivul conferinței fiind acela de a informa comunitatea energeticienilor din România asupra rezultatelor privitoare la situația anului 2020 și a previziunilor pe termen mediu.  Cele trei scenarii alternative  în „Marea Tranziție Energetică”, inițiate  de CME în 2016, cu orizont de timp 2060, au fost denumite metaforic și sugestiv: „Modern Jazz”, „Unfinished Symphony” și „Hard Rock”  și au rolul de a a explora rolul inovației în tranziția energetică.

Asociația Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) cuprinde cea mai mare rețea națională de specialiști din domeniul energiei şi este principala organizaţie din domeniul energiei din România, membru fondator al Consiliului Mondial al Energiei, din anul 1924. CNR-CME este o organizatie profesională, apolitică, neguvernamentală, fără scop lucrativ sau patrimonial, CNR-CME concentrează interesele diferitelor instituții și organizații din România interesate în problemele energiei și ale relației acesteia cu economia și cu mediul înconjurator, ale specialiștilor și ale societății civile.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *