Comisia Europeană a solicitat Guvernului României să clarifice dacă, înainte de adoptarea Legii nr. 145/2025 privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, a fost realizat un studiu de impact care să justifice reducerea cu 30% a salariilor și indemnizațiilor personalului și conducerii din cadrul autorităților, precum Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Potrivit unor surse autorizate, Executivului i s-a cerut să prezinte motivația concretă care a stat la baza acestor măsuri și să demonstreze că efectele asupra funcționării instituțiilor au fost analizate înainte de adoptarea legislației. Sursele susțin că din termenul de 10 săptămâni acordat de Comisia Europeană pentru transmiterea răspunsului a trecut deja mai mult de jumătate.
Solicitarea de la Bruxelles vizează inclusiv compatibilitatea noilor prevederi cu principiul independenței autorităților administrative autonome, instituții care nu sunt finanțate de la bugetul de stat, ci din taxe și contribuții plătite de operatorii economici pe care îi reglementează și supraveghează, fără a depinde de finanțarea curentă de la bugetul de stat.
Legea nr. 145/2025 impune reducerea cu 30% a salariilor și indemnizațiilor, diminuarea cu 10% a posturilor de specialitate și reducerea cu 30% a posturilor din structurile de suport ale celor trei autorități. De asemenea, până la finalul anului 2028, conducerile acestora nu mai pot beneficia de bonusuri și prime. 102 angajați ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) au contestat în instanță reducerea salariilor și reorganizarea instituției.
Experți din domeniu consideră că măsurile ar putea afecta capacitatea operațională a autorităților, în special în domeniile unde expertiza tehnică este esențială. La ANRE, de exemplu, activitatea de reglementare și monitorizare a piețelor de energie presupune personal cu înaltă calificare, aflat într-o competiție directă cu sectorul privat pentru recrutare. Reducerea semnificativă a salariilor riscă să accelereze plecarea specialiștilor și să îngreuneze atragerea de noi experți, într-un context marcat de transformări majore pe piețele energetice și de implementarea legislației europene în domeniu.
De altfel, chiar documentele de reorganizare elaborate după adoptarea legii arată că reducerea numărului de posturi și a cheltuielilor de personal poate avea efecte asupra capacității administrative și asupra performanței instituțiilor, potrivit analizelor interne realizate de autoritățile vizate.
Comisia Europeană – prin acest demers – ridică problema intervenției legislative asupra unor autorități independente, a căror autonomie instituțională reprezintă un element esențial pentru exercitarea atribuțiilor de reglementare și supraveghere în sectoare strategice ale economiei. În lipsa unui studiu de impact solid, Guvernul ar putea fi nevoit să explice în detaliu de ce a optat pentru reduceri de salarii și personal și care sunt garanțiile că funcționarea acestor instituții nu va fi afectată.
