România riscă să piardă teren în competiția europeană dacă nu își adaptează rapid strategia energetică, afirmă Corina Popescu, Vicepreședinte Strategie și Dezvoltare Afaceri la ENEVO Group și Președintele Consiliului de Administrație al Moldelectrica.
Prezentă la Eurelectric Summit Power 2026, care se desfășoară la Helsinki, Corina Popescu a subliniat că dezbaterea europeană s-a mutat de la politicile energetice către competitivitatea economică, iar energia a devenit un element central al dezvoltării industriale. Eurelectric a schimbat paradigma, consumatorul final și competitivitatea economică fiin d acum în centrul dezbaterii.
Potrivit Corinei Popescu, ediția din acest an a Eurelectric Summit Power a adus o schimbare majoră de perspectivă. „Până acum, Eurelectric se focusa strict pe politicile din sectorul energiei. Acum, prin studiul pe care l-au lansat, Power Couples, s-a gândit la partea de competitivitate a Uniunii Europene. Practic, este o abordare cross-sectorială, nu mai este strict o abordare a sectorului energiei electrice și cred că prin asta vine noutatea.”Această evoluție vine în mod firesc după concluziile rapoartelor Draghi și Letta, care au atras atenția asupra problemelor de competitivitate ale Europei. „Ce face acest raport Power Couples? Pune consumatorul final în mijloc. Dezbaterea este despre energia ieftină. Ce înseamnă energie ieftină? Cum afectează întreaga industrie europeană și dezvoltarea economică a Europei? Cum se poziționează Europa versus America și China în această luptă pentru securitate energetică?”
În opinia sa, discuția despre energie nu mai poate fi separată de cea privind competitivitatea economică. „Asta trebuie să înțeleagă România: punerea unor reguli care afectează sectorul energetic afectează, de fapt, întreaga economie.”
Corina Popescu consideră că România nu se află pe o direcție greșită, însă are nevoie de ajustări și de accelerarea unor proiecte esențiale. „Trebuie să regândească strategia energetică, nu să o reseteze. Nu aș spune că suntem pe un drum greșit. Trebuie să vedem cum putem accelera anumite lucruri în așa fel încât să avem un preț mai scăzut la energie.”
Ea critică mecanismele care descurajează investițiile și dezvoltarea pieței. „România n-ar trebui să mai construiască reguli care, de fapt, blochează dezvoltarea sectorului energetic. Apariția unei supraproducții și funcționarea unor reguli sănătoase de piață conduc la scăderea prețului energiei.” În plus, Popescu susține că și fiscalitatea aplicată energiei trebuie reanalizată.„Ar trebui revizuită și partea de taxare pe energie. Dacă ne uităm la factura consumatorului final, vedem că sunt multe elemente care influențează costul final.”
Corina Popescu consideră că schema de plafonare a prețurilor a avut efecte negative asupra pieței. „Plafonarea a fost, consider eu, una dintre cele mai mari greșeli. Mai degrabă era mai bine să facem ceea ce au făcut alte țări: o reglementare temporară, permisă de cadrul european, pe termen redus, urmată de redeschiderea treptată a pieței, pe baza unor studii de impact.”
““România a pierdut teren în fața Bulgariei, care a reușit să valorifice mai rapid investițiile în baterii. Exportăm energie ieftină ziua și o importăm scump seara”
Întrebată dacă România poate deveni mai competitivă prin electrificare, Corina Popescu răspunde: „Nu, dacă nu accelerăm finalizarea proiectelor mari în energia regenerabilă și în stocare.” Ea a prezentat exemplul Bulgariei, care a reușit să valorifice mai rapid investițiile în baterii. „În timpul zilei, când energia este foarte ieftină datorită numărului mare de parcuri solare, energia din România este exportată către Bulgaria la un preț foarte mic. Seara, Bulgaria o exportă înapoi în România la prețuri foarte mari, pentru că a investit în baterii și o poate stoca.”
Potrivit acesteia, diferența dintre cele două țări ține de viteza implementării proiectelor. „În șapte ani, Bulgaria a fost cu 100 de pași înaintea României.”
Corina Popescu afirmă că statul ar trebui să lase piața să se dezvolte și să evite introducerea unor obstacole artificiale. „Trebuie să oprim acest asalt asupra industriei și să o lăsăm să se dezvolte. Nu trebuie construite bariere artificiale, inventate, taxe suplimentare. Aici există o înțelegere complet greșită.”
Trei costuri majore blochează dezvoltarea industriei românești. În opinia sa, competitivitatea industriei este afectată în prezent de trei factori majori. „Primul element este prețul energiei, care este foarte volatil și încă ridicat. Al doilea este costul muncii. Al treilea este costul finanțării, generat de situația financiară a României și de costurile la care statul și companiile se împrumută.”
„ Este nevoie de o abordare cross-sectorială, exact cum s-a discutat și la Eurelectric”, a subliniat Popescu.
Un alt punct sensibil identificat de Corina Popescu este securitatea cibernetică a infrastructurii energetice. „Securitatea energetică are o componentă pe care România nu a adresat-o suficient: cybersecurity.”
Ea critică faptul că investițiile în securitate cibernetică sunt tratate administrativ la fel ca achizițiile obișnuite. „Nu este posibil ca partea de cybersecurity să fie pusă pe același nivel cu achiziția de motocoase sau calculatoare, în condițiile în care avem războiul la graniță și suntem sincronizați energetic cu Ucraina și Republica Moldova.” Potrivit acesteia, infrastructura energetică poate deveni o țintă strategică. „Orice hacker care reușește să intre într-un sistem energetic poate provoca efecte foarte grave. Ne putem trezi cu deconectarea unor active critice sau cu perturbări majore ale sistemului.”
„Componenta de cybersecurity trebuie văzută ca parte integrantă a securității energetice și trebuie adresată corespunzător. Suntem vulnerabili și se poate întâmpla orice dacă nu acordăm atenția necesară acestui domeniu”, a subliniat Corina Popescu.
