
Autor: Dumitru Chisăliță, Președinte Asociația Energia Inteligentă, Expert Petrol și gaze
Un tată avea un fiu care făcea, multe răutăți. Mâhnit, omul a hotărât să bată un cui în ușă, pentru fiecare faptă nepotrivită a acestuia. În scurt timp, ușa era plină de cuie. Băiatul a căzut pe gânduri și a hotărât să își schimbe comportamentul, iar pentru fiecare faptă bună să scoată câte un cui din ușă. Într-o zi a fost scos și ultimul cui. Bucuros, băiatul a alergat la tatăl lui să-i spună că a scos toate cuiele., la care tatăl a răspuns: ”Da, dar ce facem cu găurile ramase?” Aceasta este și întrebarea mea, față de găurile care vor rămâne, după eliminarea factorilor perturbatori introduși pe piața de gaze în ultimii ani?
România s-a angajat în anul 2012 într-un process de liberalizare a pieței de gaze, care avea ca și scop ca în anul 2019, să aducă piața într-o fază complet liberalizată. În această perioadă diverse abateri de la Road Map-ul de liberalizare, populist puse pe binele consumatorilor, dar în fapt scopul era de menținere a unor monopoluri care să genereze venituri peste medie pentru unele societăți comerciale.
Liberalizarea pieței de gaze generate de OUG 64, a adus în prima fază o tendință de creșterea a prețului pe piața de gaze, așa cum se vede și în graficul de mai jos, tendința naturală determinată de dorința unor furnizori de a profita de pe urma necunoștiințelor consumatorilor.
Astfel, imediat după liberalizarea pieței de gaze, în aprilie 2017, prețul pe piața din România a prezentat tendințe crescătoare. Începând cu anul 2018, creșterea nivelului de concurență și transparență, și mai ales succesul unor noi furnizori și clienți, deopotrivă, care au reușit să spargă monopolurile înțelegerilor neoficiale dintre furnizori, aratau o tendință de așezare a prețului pe piața din România.

Sursa Asociația Energia Inteligentă
Această situație a culminat cu faptul că anumiți jucători tradiționali, de pe piața de gaze din România, au început să piardă clienți și mai ales au început să piardă din marjele mari care le realizau în România, marje nemaintâlnite pe piața de gaze în Europa. Astfel, s-a tras un CUI, constituirea Comisiei Parlamentare de analiză a creșterii prețului gazelor pe piața din România în toamna lui 2017. Activitatea acestei comisii, una mai mult mediatică, și a acțiunilor care au apărut în urma temei lansate de aceasta a determinat modificări în evoluția prețului gazelor pe piață. În graficul de mai jos se poate observa cum intervențile publice a diverselor entități în acea perioadă au influențat prețul gazelor tranzacționate.

Rezultatul acestui CUI a fost justificarea creșterii prețului reglementat al gazelor la populație în următoarea perioadă, cu cca. 10% , un nivel istoric de creștere a prețului din ultimii 20 de ani.
Au urmat după aceea alte CUIE trase în directia consumatorului de gaze, așa cum a fost modificarea legislație românești privind stabilirea prețului gazelor pentru redevență după Bursa din Viena, care a determinat o tendință de creștere a prețului gazelor pe piața din România. Urmează anunțul Ministerului Finanțelor de plafonare a prețului gazelor din producția internă în luna iunie 2018 și mai ales prevederile OUG 114.
Asociația Energia Inteligentă a realizat un scenariu pe care prețul gazelor naturale l-ar fi urmat în absența tuturor CUIELOR din ultimii ani pe piața românească a gazelor. Cel mai mare câștigător ar fi fost CONSUMATORUL.

Culmea acestor rele a fost OUG 114, care a creat cea mai mare ”bulibășeală” de pe piața de gaze din toate timpurile:
- în perioade de excedent de surse față de consum, vara 2019, prețurile gazelor au ajuns la un nivel care nici în timpul crizelor de pe piața de gaze nu s-a înregistrat!
- capacități de transport care timp de un deceniu nu au prezentat nici un interes, s-au tranzacționat brusc la un nivel de tariff de 7 ori mai mare!
Dar, cea mai mare problemă a acestor TÂMPENII BĂTUTE ÎN UȘA CONSUMATORULUI , este problema GĂURILOR care le vor lăsa.
Cea mai mare găură, este cea în mentalitatea oamenilor, care dacă anterior anului 2019, începeau să aibă o ușoară încredere în puterea lor de a negocia ceva cu un furnizor de gaze, aceasta a scăzut brusc după OUG 114.
Asociația Energia Inteligentă, în cadrul Caravanei Preț Corect la Gaze a măsurat începând cu anul 2015, care era încrederea consumatorilor, în a-și negocia propriul contract de gaze. Anterior apariției OUG 114, acesta a atins maximul la un nivel de 20%. Măsurătorile recente realizate de Asociație, arată că în present, doar 5% din consumatorii ar mai încerca să-și negocieze un contract de gaze.
Urmele adânci lăsate de cuiele OUG 114, în ușile consumatorilor, vor fi greu de depășit.
În același timp OUG 114 a lăsat găuri adânci în rândul furnizorilor, care au încasat multe cuie după apariția acestei ordonanțe, găurile în bugetele unor furnizori fiind foarte adânci. Aceasta a indus un comportament deloc creativ în rândul acestora și reluarea sau împrumutarea practicilor care erau înainte de apariția OUG 64 / 2016 – înțelegerile neoficiale asupra prețului și ofertelor din piață. Furnizori noi, cu moralități ridicate care nici nu percepeau acest mod de lucru și care își fundamentau strategia de afaceri pe creativitate comercială, au preluat repede năravul ”lupilor bătrâni din piața românească” de gaze – marja mare, face buzunarul gros.
Distrugerea încrederii în avantajele libertății de negociere, dovada că un contract semnat nu face doi bani pe piața din România, intervenționismul, lipsa instituțiilor care să prevină și să proteje elementele necesare funcționării unei piețe, sunt cele mai mari găuri care le va lăsa această OUG 114, la eliminarea ei, făcând astăzi să fie în fapt mai rău să se elimine OUG 114, decât să se păstreze.
Astăzi, ar fi o greșeală eliminarea OUG 114 (liberalizarea pieței gazelor naturale). Ar fi echivalentul competiției dintre un academician și un copil.