Eric Stab, Președinte & CEO ENGIE Romania: Obiectivul nostru este de a avea un rol important în zona de energie verde. La nivelul României, se discută despre 6.000 de MW, procentul nostru poate fi de 10%

Publicat pe Categorii Business, Esential, Semnal
Prima Pagina Actual Esential Eric Stab, Președinte & CEO ENGIE Romania: Obiectivul nostru este de a avea un rol important în zona de energie verde. La nivelul României, se discută despre 6.000 de MW, procentul nostru poate fi de 10%
  • Numai lucrând împreună la definirea cadrului legislativ și de reglementare și la absorția de fonduri europene pentru proiectele de energie regenerabilă vom avea o tranziție energetică de succes

Obiectivul ENGIE este de a avea un rol important în zona de energie verde, România fiind o țară strategică pentru Grup. Ce presupune acest obiectiv în MW depinde și de capacitatea totală de producție de energie verde care se va instala la nivelul țării,  a declarat Eric Stab, Președinte & CEO ENGIE Romania, la ZF Power Summit 2021.

La nivelul României, se discută despre 6.000 de MW, iar pentru ca ENGIE să fie un jucător important pe această piață, procentul trebuie să fie unul important. Poate de  10%, a spus Stab, insistând asupra necesității de a exista un cadru legislativ bine definit pentru ca deciziile de business să fie luate. Acești 6.000 de MW sunt necesari, pentru că trebuie să avem capacități de producție flexibile, dincolo de cele tradiționale.  Vor exista și capacități de producție de energie non-intermitentă- sunt actori din România care au planuri de dezvoltare în acest sens (centrale pe bază de gaze) – va fi o nevoie de capacități de producție care să asigure flexibilitatea.

Președintele ENGIE România a prezentat proiectele grupului în 2021, și anume:

– extinderea rețelei de distribuție, așa cum menționam anterior; ne dorim să se întâmple cât mai etapizat posibil.

– contribuția la tranziția energetică prin realizarea de investiții în energii verzi. În 2020, ENGIE a achiziționat un parc fotovoltaic cu capacitate instalată de 10 MW. Avem, în acest moment,  proiecte similare care sunt în fază de negociere avansată pe care le vom anunța în lunile următoare.  Lucrăm, de asemenea, la dezvoltarea de proiecte greenfield de producție de energie verde. Cred că este important să se lucreze la cadrul legislativ, astfel încât să existe scheme de susținere pentru a putea susține astfel de proiecte, precum fermele eoliene și solare menite să contribuie la atingerea targetului menționat de dl Ministru, de 37.7% în consumul brut de energie pentru anul 2030. În plus, ceea ce multe țări fac deja pentru a facilita dezvoltarea energiei regenerabile, este important să se implementeze cât mai curând o schemă de ajutor de tipul Contractul pentru Diferență care permite identificarea unor soluții de finanțare pentru proiecte de producție de energie regenerabilă. Polonia,  de ex, în ultimii ani a scos la licitație 2000 MW de proiecte de producție de energie regenerabilă. Pe lângă implementarea unei scheme de tipul CfD, alte două aspecte la care trebuie să se lucreze sunt: costul de acces la rețea de energie electrică, care astăzi este încă destul de ridicat, și costul de echilibrare pentru energia regenerabilă care este unul foarte ridicat comparativ cu alte țări din regiune, ceea ce ridică întrebări asupra profitabilității investiției în regenerabile. 

–        o altă prioritate este să îi acompaniem pe clienții noștri în procesul de decarbonizare. În acest sens, le vom oferi soluții de eficiență energetică, soluții descentralizate de producere a energiei verzi cum ar fi panourile fotovoltaice pe acoperișurile fabricilor clienților noștri industriali.

–        mobilitatea verde este importantă. În 2020 am instalat un număr de 260 de puncte de încărcare electrice. Vom continua acest demers și vom continua să sprijinim dezvoltarea infrastructurii prin proiecte concrete pe bază de gaz natural comprimat (CNG) și bio CNG.

Viziunea ENGIE pentru 2050 este ca pe infrastructurile de gaz natural să avem 2/3 gaz verde și 1/3 gaz fosil, cu captare și stocare de carbon,  a precizat Eric Stab. Trebuie să ne asigurăm că infrastructurile de gaz natural vor putea să distribuie biometan și hidrogen, a subliniat acesta.

Prezentăm, totodată, răspunsurile lui Eric Stab, CEO ENGIE România, la o serie de întrebări adresate în cadrul ZF Power Summit 2021.

Care e rolul gazului in mixul energetic?

Suntem în mijlocul tranziției energetice, iar mixul energetic va arăta complet diferit în viitor, când proporția energiilor regenerabile va fi considerabil mai mare (în special eolian și solar). Cel mai probabil, vom începe să vedem și parcuri eoliene offshore în acest mix până în 2050. Remarcăm și o scădere semnificativă a cărbunelui în mixul energetic până la dispariția completă în 2050.  S-a spus de mai multe ori  aici că gazul natural are un rol important în tranziția energetică. Am mai spus-o și cu alte ocazii: gazul este energia de tranziție a tranziției energetice. Însă, ponderea acestuia în mixul energetic va scădea în timp și va fi înlocuit cu gazele verzi. Sunt mai multe surse pt gazul verde. Printre acestea este este hidrogenul verde, care va intra în mixul energetic rapid. Nu trebuie să uităm nici de biogaz și biometan. Iar infrastructurile de gaz natural, inclusiv cele ale ENGIE, vor trebui să fie adaptate pentru a putea distribui acest tip de gaz verde.Trebuie discutat și rolul nuclearului în mixul energetic-reactoarele 3 si 4 de la Cernavodă, însă acesta este un subiect la care autoritățile ne pot da mai multe detalii.

Care e viitorul ENGIE în această tranziție? Franța, de exemplu, intenționează să interzică folosirea gazului natural pentru încălzire în clădirile noi.

În Franța există un alt context și un cadru legislativ diferit de ce se întâmplă în România. Sunt discuții legate de faptul că nu se va mai utiliza gazul natural pentru încălzirea locuințelor noi, ci biometanul.   Totusi, trebuie să avem în vedere că este un context diferit în România, unde gazul natural are o pondere foarte importantă față de alte tipuri de energie. Local, discutăm despre extinderea rețelei de distribuție a gazului natural, iar investițiile în acest obiectiv rămân prioritare pentru ENGIE. Distrigaz Sud Rețele, compania de distribuție, a fost privatizată în 2005. La acel moment, erau 900.000 de clienți conectați la rețeaua de distribuție, iar în prezent sunt 2 milioane, ceea ce dă măsura eforturilor noastre de a dezvolta rețeaua. În total, în România, sunt 3,9 milioane de clienți conectați la rețelele de distribuție a gazului natural, adică 44% din totalul gospodăriilor din țară. Numărul este mai mare decât în Franța, unde 38% din populație este conectată la gaze. Este mai mult și decât în Spania și aproape similar cu procentul de conectare al Poloniei. Din 2005 până astăzi, am construit 7.000 de km de rețea, echivalentul distanței București- New York, și intenționăm să continuăm extinderea acesteia, însă sunt cîteva puncte de îngrijorare legate noua legislație, din 2020, care prevede conectarea tuturor clienților care solicită acest lucru fără costuri, și care prevede măsuri destul de drastice în ceea ce privește nerespectarea termenelor.  De aceea, trebuie să ne asigurăm că extinderea infrastructurii de gaz natural se realizează într-un mod echilibrat și echitabil pentru toate părțile incluse în proces.

Cât de dezvoltate trebuie să fie infrastructurile de gaz natural pentru a ajunge la toți consumatorii casnici și unde vom fi în 2025?

În 2020 am conectat 83.000 de clienți noi la rețeaua de gaz natural, un număr cu mult mai mare față de media de 65.000 de racordări anuale pe care le realizam. Dacă luăm în considerare toți distribuitorii din România, rețeaua se poate extinde cu până la 130-150 de mii de clienți anual. Având în vedere că legislația s-a modificat, iar conectările trebuie realizate în mod gratuit, anticipăm un număr mai mare de cereri decât în anii anteriori. De când s-a adoptat legea, vedem o creștere de 4 ori mai mare a numărului de solicitări de racordare. Suntem bucuroși să vedem că există cerere, însă trebuie să ne asigurăm că tot procesul este gestionabil: că avem cash pt investitiții, că sunt companii pe piată care pot realiza aceste lucrări și, nu în ultimul rând, că există consum (pentru că una este să fii conectat la rețea și alta este să ai capitalul necesar achiziției centralei, instalației de gaze), preocuparea  fiind de a nu avea o infrastructură goală care să fie finanțată de întreaga comunitate.

Cum se vor regăsi prețurile pentru aceste conectări în facturile de gaz natural?

Nu poate fi complet finanțată de noi, va avea în mod clar un impact asupra tarifului de distribuție. Trebuie avut în vedere că tariful de distribuție, raportat la prețul final, este relativ limitat comparativ cu procentul costurilor de achiziție a moleculei de gaz. Dezvoltarea rețelei va duce la o creștere a tarifului de distribuție, întrebarea rămânând în ce ritm poate fi rețeaua dezvoltată, dat fiind că nu putem realiza peste noapte un număr de 4 ori mai mare de conectări, ceea ce nicio altă industrie de altfel nu ar putea-o realiza, de aceea susținem o dezvoltare graduală a rețelei, într-un ritm sustenabil, cum am făcut și până acum.

140.000 de clienți este fezabil ?

Pentru întreaga piață cred că e un obiectiv foarte ambițios, dar totuși fezabil. Ce depășește însă acest număr va fi o mare problemă.

Cum ați perceput dezvoltarea pieței de energie în ultimii 10 ani?

Am avut plăcerea și privilegiul de a fi aici timp de 10 ani, timp în care multe lucruri s-au schimbat în bine: Dezvoltarea infrastructurii de gaze – de ex, infrastructura de gaz natural deținută de ENGIE s-a dezvoltat (de la 900 de mii de clienți în 2005 la 2 milioane de clienți conectați la rețea) prin investiții continue.O parte din mixul energetic este acoperită de energia verde, ceea ce nu se întâmpla în urmă cu 10 ani. Avem piețe de energie dereglementate – aceste piețe funcționează și România este, în acest sens, în linie cu ce se întâmplă în alte țări europene.Vedem un focus crescut pe eficiența energetică, desigur mai sunt etape de parcurs pentru a atinge obiectivele fixate de UE.Vedem noi proiecte de investițe, cum sunt cele din Marea Neagră.In concluzie, multe lucruri s-au îmbunătățit. Nu înseamnă că drumul până aici a fost simplu sau că  lucrurile nu puteau fi făcute mai bine. Însă, cred că privind înapoi avem certitudinea că ne-am îndreptat în direcția corectă.

Ce provocări există pentru România?

Provocarea pentru România este de a face simultan lucruri pe care alte țări le-au dezvoltat treptat. Apoi, trebuie să ne gândim la investițiile pe care le presupune tranziția energetică. Trebuie să ne gândim la adaptarea  infrastructurii existente. Pe de o parte, să asigurăm funcționarea la standarde corecte a infrastructurii existente și, simultan, să susții proiectele de investiție în tranziția energetică.  Existența fondurilor europene disponibile pentru aceste tipuri de investiții este o provocare pentru noi toți (autorități, companii de stat, companii private), dar și o oportunitate. Este necesară o bună planificare și asigurarea capacității de execuție a proiectelor  pentru a ne asigura că le putem accesa și implementa în timp util.

Cum vedeți din perspectiva geopolitică piața energiei?

Spuneam acum 10 ani că nu am un bol de cristal ca să pot ghici această evoluție, lucru care rămâne neschimbat și astăzi. Însă, dacă analizăm prețurile pe piața engros din ultimele 12 luni, acestea au fost volatile din cauza pandemiei și a unui consum fluctuant. Când ne uităm la prețurile de astăzi de pe piața engros constatăm că ele sunt mai mari decât acum un an, când prețul de achiziție era plafonat la 68 lei/MWh. Astăzi, avem un preț de achiziție pe piața en-gros de circa 80-85 lei/MWh. Tendința de creștere este vizibilă și în regiune.  Pe termen mediu, totul va depinde de ce se va întâmpla cu proiectele din Marea Neagră, dacă vom avea gaz care să provină din această sursă, eu sper că da, acesta va avea un impact asupra balanței dintre cerere și ofertă. Toate simulările noastre interne indică o ușoară creștere a prețului de achiziție. Oricum, nivelul de preț din România rămâne inferior celor din celelalte țări europene, dar totul va depinde de aceste noi resurse, de cerere și ofertă, de modul de configurare a pieței engros.  Profit pentru a aprecia faptul că programul Gas Release, implementat vara trecută, a ajutat la creșterea lichididății pieței, în absența lui ne-am fi confruntat cu o volativilitate mai mare și surprize neplăcute cu privire la evoluția prețului de achiziție.

Cum putem face această tranziție energetică în beneficiul economiei (noi joburi)?

Cuvântul cheie este investiții. Aceste investiții creează locuri de muncă individuale și activitate pentru companii. Este necesar însă să se asigure cadrul legislativ care să facă posibile deciziile de investiție. De exemplu, pentru energia regenerabilă să avem un cadru de reglementare care să permită potențialilor investitori să ia decizia de investiție. Pentru asta avem nevoie de un cadru pentru Contractele de diferență, care să ne dea vizibilitate, să putem semna ușor contracte de tip PPA (contracte de achiziție de energie electrică din surse exclusiv regenerabile cu clienți corporate) și ca echilibrarea sistemului pentru energie verde să fie mai simplă și mai puțin costisitoare. Dacă aceste investiții se realizează, ele vor genera business pentru multe companii și bunăstare pentru întreaga țară. Numai lucrând împreună la definirea cadrului legislativ și de reglementare și la absorția de fonduri europene pentru proiectele de energie regenerabilă vom avea o tranziție energetică de succes.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *