Anul 2025 va fi un an crucial și va trebui să venim cu măsuri adiționale și să încercăm ca acestea să nu fie prin taxare, a afirmat Sorin Elisei, director general în cadrul Ministerului Energiei, la o conferință organizată de CNR-CME în colaborare cu OMV Petrom. „2025 devine un an de referinţă în marcarea progresului până la nivelul anului 2030. Dacă vom reuşi, ca ţară, să atingem ţintele indicative pe această linie cronologică, atunci nu vom fi nevoiţi să intervenim cu politici şi măsuri adiţionale legate de aceste ţinte. Cuvântul nostru cheie trebuie să fie rețeaua electrică de distribuție. Fără rețea, nu vom putea atinge țintele PNIESC”, a menţionat Elisei, care a mai subliniat și faptul că PNIESC trebuie citit cu mare atențe, respectat, ca un road map și apoi implementat.
Pe fondul unor opinii din ce în ce mai vocale privitoare la avantajele și/sau dezavantajele performanțelor automobilelor electrice versus automobilele clasice, în ziua de 26 noiembrie 2024, CNR-CME în colaborare cu OMV Petrom, a organizat conferința „Cadrul de reglementare și premisele dezvoltării infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice”.
În deschiderea evenimentului, Ștefan Gheorghe, director general executiv al CNR-CME a subliniat necesitatea dialogului între toate părțile interesate în acest important subiect: ELECTROMOBILITATEA.
Au participat la eveniment cei mai importanți „stakeholders” (entități interesate) în domeniul ELECTROMOBILITĂȚII: reprezentanții autorităților din cadrul Ministerului Energiei, ANRE, Asociația pentru Electromobilitate, firme furnizoare de soluții tehnice pentru stațiile de încărcare, operatorii de distribuție ai energiei electrice, mediul academic/universitar și reprezentanți ai producătorilor de autoturisme.
„Soluțiile tehnice care vor fi utilizate pentru staţiile electrice de încărcare a autoturismelor, prin structura lor specifică, pot influenţa performanţele reţelei electrice de alimentare. De asemenea, trebuie luate în considerare şi efectele reţelei electrice asupra instalaţiilor de încărcare. Influenţa este reciprocă din punct de vedere al receptoarelor şi al posibilităţilor de utilizare a stocării de energie în anumite zone. Alte aspecte importante ale dezvoltării electromobilităţii, cu referire la profitabilitatea strategiilor de dezvoltare sunt: locul de amplasare al staţiilor de încărcare pentru asigurarea autonomiei autovehiculelor, distanța acestora față de rețelele electrice de distribuție a energiei electrice din zonă, necesitatea întăririi rețelei electrice pentru asigurarea sporului de putere în locul respectiv, tipul stației de încărcare (normală, rapidă, ultrarapidă), cu referire la puterea solicitată, schimburile de informații unidirecționale sau bidirecționale”, a precizat directorul general executiv al CNR-CME.
Moderată de prof.dr. emerit, Nicolae Golovanov, conferința a cuprins un util și bine venit schimb de informații privind mobilitatea electrică, cu evidențierea proiectelor și a bunelor practici pentru implementarea acestor soluţii, promovarea cercetărilor legate de extinderea mobilităţii electrice și promovarea soluţiilor noi. Au fost analizate aspecte privitoare la creşterea ponderii utilizării automobilelor electrice și a avantajelor acestora, problemele care limitează performanţele lor și s-au avansat soluţii de viitor pentru creşterea atractivităţii acestui domeniu.
Sorin Elisei, director general în cadrul Ministerului Energiei, a precizat, printre altele: „Din perspectiva Ministerului Energiei, electromobilitatea reprezintă unul dintre vectorii care ar trebui să rezolve o problemă a decarbonării în unul dintre sectoarele cu performanțele cele mai slabe privind poluarea din Romania, cel al transporturilor. O spunem din perspectiva ponderii de energie din surse regenerabile și a creșterii accelerate a consumului de energie. Din perspectiva mea, poluarea în sectorul transporturilor este una mult mai palpabilă decât cea din domeniul energiei electrice. În energie cred că am reuşit. Până în 2030, prin eliminarea relativ prematură a cărbunelui, 87% din emisiile sectorului energetic au dispărut mai mult sau mai puţin în sectorul transporturilor. În schimb, dacă ne uităm în oraşe şi la calitatea vieţii din oraşe, poluarea dată de maşinile care merg pe combustibili fosili e mult mai palpabilă”
De asemenea, oficialul Ministerului Energiei a subliniat că, în varianta cu măsuri de extindere a PNIESC (Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice), un grafic al PNIESC arată că pentru atingerea țintelor din investiții calculate cumulate sunt necesare o mie de miliarde de euro până în anul 2030 ca să putem atinge țintele de decarbonare. Peste 30% din această sumă ar trebui dedicată sectorului transporturilor. „Desigur există și variațiuni legate de această temă pentru că avem în vedere producția de biocombustibil, o migrare a transportului greu din zona rutieră spre zona feroviară și reducerea consumului în acest sector, mai ales în ceea ce privește opțiunile alternative de mobilitate de acum încolo” a arătat Elisei.
La rândul său, Alexandru Molnar, director în cadrul ANRE, a precizat că electromobilitatea ocupă un loc foarte important în domeniul energiei și că rolul autorității este acela de a netezi, cumva, legătura prin reglementări, prin aprobarea investiţiilor, prin tarife către actorii din piaţă, în special către operatorii de reţele electrice. „Aş dori să ridic la fileu una dintre problemele care ne frământă, dar care ne este şi impusă de reglementările europene, şi anume evaluarea modului în care electromobilitatea, staţiile de încărcare, pot contribui la calitatea şi funcţionarea în siguranţă a reţelelor la care sunt conectate. Există preocupări în acest sens, însă lipsa datelor în multe situaţii de la operatorii de reţea, dar şi lipsa preocupării unor operatori de reţea chiar de a-şi aduna aceste date din timp, a făcut un pic bizară prima noastră interacţiune, prima noastră încercare de a vedea modul în care ei percep ajutorul pe care îl pot primi din partea acestui lanţ de electromobilitate”, a menționat reprezentantul ANRE, care a subliniat, de asemenea, necesitatea dialogului dintre autoritatea de reglementare şi operatorii de reţea, dialog care ar trebui să ducă la apariţia unor rezultate pozitive în ceea ce priveşte bazele de date. „Sperăm ca, având în vedere şi evoluţia cadrului de reglementare european, care va impune încet-încet preocupări cât mai consistente în acest sens, şi cu ajutorul nostru, ca instituţie, în dialogul cu operatorii de reţea, în curând să putem avea mai multe rezultate în acest sens”, a mai precizat Alexandru Molnar.
În calitate de Keynote speaker al acestei conferințe, Valeriu Binig – Strategy principal la PPC Group, a făcut o amplă analiză privind interfața dintre vehiculele electrice și piața de electricitate la nivel național și european, a vorbit despre reziliența vehiculului electric la variația prețurilor energiei, a menționat studiile relevante în domeniu, scenariile privind penetrarea vehiculelor grele electrice preluate din surse internaționale (ENEDIS). De asemenea, a făcut unele precizări privind cadrul de reglementare, a subliniat că electrificarea transporturilor în UE are nevoie de catalizator și a analizat interacțiunea dintre proprietarii vehiculelor electrice și operatorii de rețele electrice. În final, Valeriu Binig a concluzionat: „Electrificarea Europei depinde de proliferarea mobilității electrice și reciproc. Sectorul se află într-un impas, legat și de performanța vehiculelor electrice, de pierderea competitivității UE de absența infrastructurii. UE rămâne bună la (supra)reglementare și cu probleme la implementare. Bateriile de acumulatoare ale vehiculelor electrice devin Energy Storage Modules, asimilate generatorilor și, pe fundalul descentralizării producției de energie, capătă valențe importante în controlul funcționării SEN. Aceasta impune intervenții legislative și de reglementare complexe care genereză întârzieri în lansarea noilor modele de vehicule electrice”.
Reprezentanta OMV Petrom, Alina Stoenescu, Department Manager Business Development, a prezentat pe scurt rezultatele obiectivele OMV Petrom cu privire la crearea unei rețele la nivel național de stații de încărcare a autovehiculelor electrice. Ținta pentru 2030 este de a avea peste 5000 de puncte de încărcare a vehiculelor electrice , iar pentru anul acesta ambiția este de a avea aproximativ 1000 de puncte de încărcare. Implementarea rețelei de reîncărcare a vehiculelor electrice se va realiza atât cu fonduri proprii, dar și cu surse de finanțare europene. În acest sens OMV Petrom a semnat în 2023 un contract de finanțare prin Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA) în valoare de aproximativ 15 milioane euro.
Reprezentantul asociației naționale privind ELECTROMOBILITATEA susține dialogurile între producători, autorități (în special UAT-uri) și operatorii de distribuție energie electrică pentru simplificarea cadrului legislativ privind conectarea la rețea a stațiilor de încarcare, iar reprezentantul unui producator de autoturisme din România a prezentat direcțiile de cercetare și informații privind planul de dezvoltare al firmei din România, coroborat cu planurile firmei mamă dintr-o țară străină.
Analiza tehnică și economică comparativă a două vehicule, unul electric și altul cu combustie internă, parcurgând același traseu și în aceleași condiții de teren, a permis participanților la conferință să evalueze aspecte specifice celor două tipuri de vehicule.
Conferința a prilejuit un cadru proactiv de discutare a problemelor reale ale utilizării automobilelor electrice, a evidențiat necesitatea colaborării părților interesate cu operatorul de distribuţie a energiei electrice, promovarea cercetărilor legate de extinderea mobilităţii electrice și promovarea soluțiilor noi în această privință.
Reiterând unele dintre concluziile vorbitorilor, Ștefan Gheorghe a precizat: „Trebuie cu toții să citim cu atenție PNIESC, unde vom găsi nu numai țintele, ci și modul de atingere a țintelor. PNIESC este documentul-cadru prin care România își stabilește obiectivele și măsurile pentru decarbonare, aliniate cu țintele europene pentru 2030 și cu angajamentul de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și reprezintă o adevărată foaie de parcurs/road map, un document esențial al Ministerului Energiei și care se transformă într-un document programatic. Cea mai mare provocare în domeniul electromobilității o reprezintă rețeaua electrică de distribuție. Se încurajează în continuare stocarea energiei, iar statul trebuie să dezvolte infrastructura în acest sens. Legislația românească trebuie să definească și să stabilească un cadru necesar privind „investițiile anticipative”, care trebuie ulterior promovate. Trebuie reglementat serviciul de încărcare a vehiculelor electrice cu puteri mici (3,6 kW), pe baza unei analize cost-beneficiu. Procesul de schimbare a codurilor rețelei de distribuție trebuie să fie foarte serios luat în considerare. Apreciez în mod deosebit cele două soluții tehnice prezentate de către reprezentanții Siemens Energy „Electrifying E-mobility through Micro Station” și, respectiv, Schneider Electric „Controlul distribuției de putere în alimentarea stațiilor de încărcare de mare putere”, care au adus un plus de valoare conferinței noastre. Ar trebui conjugate eforturile tuturor părților interesate în domeniul electromobilității pentru o analiză comună și punerea în practică a rezultatelor obținute. Noi vom analiza cu atenție toate concluziile desprinse din cadrul acestui eveniment și vom redacta o sinteză a acestuia, care va fi transmisă autorităților în domeniu și va fi făcută publică pe platformele de comunicare ale CNR-CME”
