Interviu Horia NECULA, Prorector UNSTPB: Va fi o criză importantă de specialiști în următorii ani! Vor ieși la pensie ultimele generații care au intrat în sistem prin repartiție

Publicat pe Categorii Esential, Interviuri InvesTenergy, Semnal
Prima Pagina Actual Esential Interviu Horia NECULA, Prorector UNSTPB: Va fi o criză importantă de specialiști în următorii ani! Vor ieși la pensie ultimele generații care au intrat în sistem prin repartiție
  • În următorii 5 ani, este nevoie de circa 30000 de specialiști în zona de energie. UNSTPB, pe zona de energie, produce circa 300 de absolvenți anual
  • Sfaturi pentru studenți:

Este important să își aleagă traseul pe care îl doresc, cu toate sacrificiile necesare și să nu irosească timpul.

Să se implice în procesul educațional și în societate! Este necesară o cultură a voluntariatului în rândul tinerilor, care să imprime o dezoltare corectă a lor.

INTERVIU cu Dl. Profesor dr. ing. Horia NECULA, Prorector, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București (fostă Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti – UPB)

Sunt onorată și vă mulțumesc mult că ați acceptat să-mi acordați acest interviu pentru InvesTenergy. Sunteți Prorector al UPB din anul 2020, ați fost Decan al Facultății de Energetică timp de 4 ani, anterior Director de Departament – 8 ani, prodecan, tot la Facultatea de Energetică, circa 20 de ani de conducere administrativă, ocupând practic în timp aproape toate funcţiile de conducere universitară. Aveți o carieră profesională impresionantă în cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, de peste 35 de ani. Ce înseamnă/reprezintă universitatea pentru dvs.?

Practic, este familia mea. Câteodată, mai mult decât familia mea. Petrec mai mult timp, de multe ori, în univesitate decât acasă. Uneori, regret că nu am petrecut mai mult timp cu copilul meu şi familia mea, dar asta mi-a plăcut, asta am făcut de când am terminat studiile, chiar de pe băncile școlii am fost atras și am colaborat la diverse proiecte. Astfel m-am atașat de învățământ. Nu m-aș vedea niciodată acum să fac altceva în viață.

Să înțeleg că pe parcursul celor 35 de ani nu v-ați gândit să faceți o schimbare? Ați refuzat oferte să lucrați în universități internaționale?

Nu, nu m-am gândit. Am avut oferte, atunci când am făcut un doctorat în Franța, dar am declinat. Soția a avut oportunități să plece, însă am pus pe primul loc cariera aceasta și nu am dat curs altor oportunităţi.

Ați crescut cu această universitate…

Într-adevăr, am crescut cu această universitate, m-am dezvoltat, m-am format și, în continuare, sunt aici.

UNSTPB este o o universitate de elită a României, cu 15 facultăți, cu centre de educație, cercetare și inovare în energie și mediu și nu numai. Dată fiind vasta dvs. experiență profesională, aș dori să vă întreb cum a evoluat universitatea de-a lungul anilor? Care sunt provocările în mediul academic?

Schimbările sunt vizibile pentru toată lumea în Universitate. Strategia pe care am avut-o la nivelul conducerii Universității s-a bazat pe dezvoltarea, în primul rând, a procesului de internaţionalizare şi a unui parteneriat solid socio-economic. În ultimii ani, acest parteneriat a reprezentat o prioritate și putem să ne lăudăm astăzi că inaugurăm anual laboratoare create și dezvoltate de mediul socio-economic, astfel că studenții noștri pot urma programe de studii comune sau de dublă diplomă cu universităţi de prestigiu din UE, recunoaștere internațională, mai mult decât tradițională. Știm cu toții că un stagiu pe care studenții noștri îl fac în străinătate aduce o confirmare în plus pentru activitatea lor viitoare.

La UNSTPB, pregătiţi o resursă valoroasă pe piaţa muncii din România. Vor absolvenții să rămână în România sau se gândesc să plece să lucreze în străinătate?

Este discutabil. Astăzi, dacă ne referim în special la zona de energie și de inginerie, putem spune că nu putem trăi astăzi fără tehnologie. Există în tot ce ne înconjoară, utilizăm tehnologia în activitatea noastră de zi cu zi, de la telefoane, calculatoare, autoturisme, electrocasnice, etc. până la lucrurile mai complicate, tehnologia este dominantă în viața noastră. Ca să avem tehnologie, trebuie să o producem și este evident că pentru asta avem nevoie de ingineri. În plus, această tehnologie ca să funcționeze necesită energie. Vedem cu toții astăzi problemele care sunt în sectorul energetic. Fără energie, în toate formele sale, nu existăm și nu putem trăi.

Se vorbește că sectorul energetic reprezintă a doua piață de muncă importantă după sectorul IT în ce privește resursa umană. De aici vine și mobilitatea internațională. Suntem într-o zonă multidisciplinară, multiculturală, cu deschidere către toate zonele, circulăm liber și atunci este imposibil să reținem oamenii în contextul globalizării.

Nevoia de specialiști este evidentă în țară. Se spune că în următorii 5 ani ar fi nevoie de circa 30000 de specialiști în zona de energie. Ceea ce reprezintă un număr imens dacă ne gândim de exemplu că universitatea noastră, pe zona de energie, produce circa 300 de absolvenți anual. Categoric, trebuie să facem mai mult ca să reținem specialiștii în țară, mă refer la condițiile pe care le oferă companiile (salarizare, pachetele extra salarii, plan de dezvoltare în carieră). Într-adevăr, destul de mulți dintre pleacă, dar acest lucru reprezintă practic şi o validare şi recunoaştere a calităţii specialiștilor și absolvenților noștri.

În plus, în acești ani vor ieși la pensie ultimele generații de specialiști care au intrat în sistem prin repartiție. Înainte, cu certitudine, generațiile rămâneau în sistem, erau puțini cei care schimbau domeniul pe parcursul carierei. Trebuie să avem în vedere, pentru că inginerilor le plac cifrele, că la nivelul anului 1989 intrau pe piaţa muncii peste 300000 noi persoane, iar astăzi numărul acestora este de circa 3 ori mai mic. Deficitul de specialişti pe piaţa muncii este evident că va creşte. Dacă pâna acum exportam resursă umană, este clar şi evident deja că vor fi necesare şi importuri. Astăzi, există şi fluctuații destul de mari în ceea ce privește domeniul absolvit și domeniul locului de muncă, formarea profesională continuă pe parcursul carierei ajută la acumularea de competențe noi care permit schimbarea domeniului de activitate mult mai ușor față de perioada anterioară. În aceste condiții, este din ce în ce mai greu să avem specialiști în domeniu și, cu siguranță, va fi o criză importantă în următorii ani.

Vă adresez rugămintea să continuăm discuția noastră despre domeniul energetic. La Facultatea de Energetică, sunt pregătiți viitorii specialiști în energie. Cererea în piață este foarte mare, companiile asaltează cu anunțuri de angajare, oferte de practică, burse. Sunt studenții interesați de ofertele companiilor?

Sunt mulți studenți atrași de zona practică și, de ce să nu spunem, de câștigurile materiale. Studenții noștri se angajează chiar din anul 2, 3 de facultate. Noi spunem că din punct de vedere al pregătirii profesionale, strict școlare, este un dezavantaj. Fiind angajat, nu poți să faci față la fel de bine și la cerințele și obligațiile școlare și atunci faci un compromis între cele două și nu întotdeauna lucrurile ies așa cum trebuie. Sunt cazuri în care studenți se angajează și apoi renunță la studii considerând că acela este viitorul lor și revin după câțiva ani să continue studiile.

Companiile sunt din ce în ce mai prezente în activitatea noastră, prin dezvoltarea de laboratoare comune și nu numai. Avem specialiști din companii care participă la activități didactice, cursuri, seminarii, oferind studenților informații la zi. Activitatea de practică, care în UNSTPB este foarte importantă. De circa 10 ani, avem pentru studenții din anul 3 o practică de 3 luni, de 360 de ore, deci o durată semnificativă, care este total diferită de practica care se făcea înainte cu toată grupa, când era mai mult o vizită de studiu. Astăzi, este o practică concretă, individuală, sunt 2-3 studenți la o companie, nu mai mulți. Ca dovadă, există interes din partea studenților. Pentru locurile de practică, ofertele de la companii depășesc de circa 3 ori numărul de studenți care ar putea efectua practica în anul universitar respectiv. Practica le oferă un avantaj atât studenților, cât și companiilor pentru că este un prim contact ce poate conduce la angajarea ulterioară. Vreau să vă spun că circa 30% din studenți sunt angajați la locul unde au efectuat practica.

Este evident că UNSTPB oferă siguranța locului de muncă. Ce ați remarcat, studenții vin din pasiune pentru meserie, pentru ceea ce oferă Universitatea, ca specializări?

Pentru mulți dintre studenți există o scânteie undeva, a existat ceva în trecutul lor care i-a atras către domeniul respectiv, dar aici – sincer – cred că mai trebuie lucrat. Ne dorim să avem concurență, în primul rând și să avem elevi – la intrarea în facultate vorbim de elevi – buni, chiar foarte buni, care vin în facultate. Energia înseamnă sisteme componente și școala este tot un sistem. Dacă ne referim la sistemele din zona energetică, dacă semnalul la intrare este slab, nu poți avea rezultate foarte bune la ieșire. La fel, știm cu toții, dacă puterea calorifică este slabă la combustibilul care intră în sistem, eficiența întregului lanț este redusă. Și în sistemul educațional, totul trebuie să fie de calitate la intrare ca să avem rezultate foarte bune la ieşire. Trebuie să lucrăm, să atragem cei mai buni elevi pe băncile facultății pentru acest domeniu.

Faceți ceva anume în sensul acesta? Mergeți spre elevi?

Mergem și noi, în ultimii ani am convins și companiile să fie alături de noi în acest demers. Elevii să vadă unde vor ajunge dacă vor urma acest domeniu. Avem diverse acțiuni, pe care le întreprindem anul pentru elevi. Vorbim aici de vizite în licee, de evenimente de tip Zilele Carierei, dezvoltate în parteneriat cu AIEE, de Energy Fest – eveniment organizat în universitatea noastră, cu un succes remarcabil în acest an, respectiv participarea a peste 50 de firme, în cadrul căruia se prezintă tehnologia pentru publicul larg și ce înseamnă energia pentru nevoile populației. De exemplu, am avut sesiuni de prezentare despre Prosumatori, surse alternative de energie şi eficienţă energetică. La Energy Fest, prima ediție, au participat peste 1000 de elevi, cu un feedback excepțional din partea acestora.

Așa cum ați confirmat, lipsa de specialiști rămâne una dintre cele mai mari provocări în industria energetică. Cum reușim să convingem tinerii?

Companiile vor avea din ce în ce mai mare nevoie de specialiști, pe fondul pensionărilor care urmează. Plus că vorbim de zone noi, cum ar fi de exemplu sectorul regenerabilelor, trebuie formați oameni. Multe dintre companii și-au făcut propriile centre de formare pentru upgradarea cunoștințelor. Dar nici noi nu am stat pe loc, avem cursuri şi mastere pe acest domeniu de specialitate și altele, care sunt de asemenea noi. 

Sunt convinsă că nu duceți lipsă de parteneriate cu instituții publice și companii…

Avem parteneriate și cu instituții publice, respectiv institute de cercetare și unități administrativ teritoriale. Vreau să vă anunț că universitatea noastră a depus, pe PNRR, două proiecte pentru învățământul dual, în cadrul cărora este prezentă și zona de energie, pornind de la liceu până la studii universitare și doctorat. Proiectele au fost aprobate, urmează contractarea. Practic, avem două proiecte pe această zonă: unul pe zona de București – Ilfov și unul pe Giurgiu, ambele cu unități administrativ teritoriale implicate. Acestea au fost gândite de la început ca un parteneriat între UPB, firme și UAT-uri. Proiectul prevede dezvoltarea infrastructurii necesare învățământului dual, respectiv spații tehnologice, școli, spații pentru activități extracurriculare și sportive. Acesta va demara la sfârșitul acestui an, primele generații vor intra în sistem începând cu anul universitar viitor. Sunt proiecte de 20 de milioane de euro fiecare.

Ce vreau să vă mai spun este că în UNSTPB avem deja grădiniță și școală generală și urmează să dezvoltăm și liceul, prin proiectul finanțat prin PNRR. Ca să poți să-i atragi pe tineri să vină în sistemul educațional, le oferim condiții, facilităţi pentru copii cadrelor didactice tinere care pot conta în decizia finală de a-și continua activitatea profesională în cadrul universității.

UNSTPB atrage foarte multe resurse. Numai în acest an, am obținut peste 50 de milioane de euro fonduri europene și pentru ultimii 10 ani, vorbim de câteva sute de milioane de euro atrase din proiecte europene. Am format departamente speciale care se ocupă de atargerea de fonduri europene. Avem și rezultate pe măsura muncii depuse: două noi centre de cercetare cu tehnologie de top. Este important ca în România să producem. Ne uităm, poate cu invidie, la China, care produce de la cuie la rachete, însă o țară fără să producă, nu se poate dezvolta, nu poate avea un PIB corespunzător. Pentru a produce, este evident că avem nevoie de ingineri, de tinerii aceștia pe care să îi încurajăm să vină către tehnologie, către elemente care aduc plus valoare în societatea românească. Europa respectă mediu și aceasta a condus la decizii ce țin de producție, dar totdeauna trebuie un compromis să ne putem asigura dezvoltarea și cred că România are resurse să producă la nivel competitiv, în toate zonele.

La UNSTPB funcționează primul Centru de Explorare a Energiei (Centru E2) din Europa, care găzduiește la Facultatea de Energetică simulatorul camerei de comandă a reactorului modular mic NuScale. Centrul E2 este dezvoltat ca parte a programului Foundational Infrastructure for Responsible Use of Small Modular Reactor Technology (FIRST), o inițiativă a Guvernului Statelor Unite ale Americii. Se înseamnă acest laborator pentru studenţi?

A fost un eveniment foarte bine recepționat de studenți. Ca să vă dau un exemplu concret, zona de educație în domeniul nuclear a avut în ultimii ani o reducere de interes, din ce în ce mai puțini studenți veneau către această specializare pentru că piața nu prea oferea  – era Centrala de la Cernavodă, care cumva era limitată în ceea ce privește angajările. Dacă anii anteriori la master abia se ocupau în septembrie locurile la Nuclear, în vara acestui an s-au ocupat toate locurile la Master, candidaturile fiind de 2 pe loc. Acesta a fost impactul evenimentului, tinerii au văzut un debușeu pe zona de nuclear. De aceea, este foarte importantă prezența firmelor în campaniile de promovare pentru că tinerii trebuie să afle că pe zona de energie există foarte multe proiecte. 

Am spus mereu că noi trebuie să ne adaptăm și să înțelegem tinerii, ei nu se vor schimba.

În opinia dvs, care sunt provocările majore cu care se confruntă domeniul energetic?

Pentru sectorul energetic este evident că suntem într-o tranziție continuă legată de înlocuirea combustibililor fosili și trecerea la producerea de energie curată, cu avantajele și dezvantajele fiecărei tehnologii. Toate acestea, vrem, nu vrem, trebuie să le realizăm, dar să avem în vedere unele ținte mai realiste. Primim de multe ori ținte, stabilite la nivel european, care sunt greu de realizat. Referindu-ne la producție, sunt necesare ținte mai realiste. Dacă ne uităm la nivel mondial, reducerea de combustibili fosili prin introducerea de surse de energie regenerabile a constat în câteva procente, două-trei procente în ultimii 20 ani. La nivel european, stăm mult mai bine, dar la nivel mondial reducerea este nesemnificativă, cu trilioane de euro/dolari investite și atunci să gândim mai bine aceste lucruri ca să facem ce se poate, cu ținte realiste, care să fie propuse de către specialiști. Este greu de crezut că peste 10 ani vom ajunge să producem numai energie din surse regenerabile și vom renunța complet la cobustibilii fosili. Vorbim acum despre hidrogen, poate în zona de acumulare trebuie lucrat mai mult, să stocăm energia din aceste surse volatile. Materialele care se dezvoltă în această zonă sunt, de asemenea, importante. Nuclearul este o soluție pentru România, la fel și hidro. Sursele regenerabile, cuplate cu nuclear și hidro, sunt într-adevăr o soluție care poate garanta funcționarea unui sistem național în condiţii de securitate şi rezilienţă.

Pe mediul academic, este evident că zona de regenerabile se dezvoltă și în programa noastră școlară. Anul acesta, am inaugurat un centru de instruire în acest domeniu cu o companie privată și ne vom dezvolta în continuare. Auzim de multe ori despre corelarea învățământului cu piața muncii, sunt niște marote care circulă tot timpul, dar pe zona de inginerie, bazele fundamentale sunt aceleași. Un inginer bun nu poate fi fără cunoștințe de bază în zonele electrotehnică, de mecanica fluidelor, de termotehnică, etc. Toate aceste elemente de bază care asigură formarea ca inginer sunt esențiale, atât pentru sursele de energie regenerabile, cât și pentru cele clasice. Ca și aplicații, vorbim într-adevăr de elemente noi și trebuie să fim la zi cu toate utilizările la zi ale acestor soluții, care trebuie să ajungă la studenții noștri și la cadrele didactice, care trebuie să se perfecționeze, să aibă contact cu realitatea, ca să poată împărtăși ce este nou în domeniu. Digitalizarea şi elementele de management energetic sunt, de asemenea elemente importante care trebuie tot timpul upgradate în curricula noastră.

Viitorul în energie vine cu multe schimbări, provocări. Cât de conectați sunt studenții la aceste teme?

Bineînțeles că sunt conectați, dar există o componentă de bază în formarea studenților și una aplicativă. Laboratoarele dezvoltate cu firmele, cu tehnologii și echipamente noi, oferă studenților oportunitatea pentru dezvoltarea lor profesională.

Autorități – mediu academic – companii – mass-media. Cum ar trebui să funcționeze?

Într-adevăr, mass-media poate juca un rol important în promovarea științei și tehnologiei pentru tineri și familiile lor, conștientizarea populației că zona tehnologică, de producție este importantă în dezvoltarea unei societăți. Consider că este oportun un program national care să sensibilizeze populația în această direcție. Autoritățile locale sunt prezente, de exemplu, în învățământul dual, au fost întotdeauna alături de noi, ne-au susținut inițiativele, avem programe pentru tineri dezvoltate în comun, suntem prezenți la anumite evenimente ale primăriei pe zona de știință, suntem prezenți la liceele tehnologice din sector. Pot spune că avem o colaborare bună cu autorităţile locale, dar şi guvernamentale.

Avem, de asemenea, colaborări instituționale pe proiecte cu fonduri europene, proiecte de cercetare. Există colaborare și deschidere în evaluarea, de exemplu, a unor proiecte naționale, la dezvoltarea strategiei energetice, PNIESC. 

La finalul interviului, vă rog să veniți cu recomandări/propuneri pentru studenți, autorități, companii.

Pentru autorități, revin la celeași probleme. Cred că conștientizarea rolului pe care pregătirea științifică și tehnologică o are în dezvoltarea unei societăți este foarte importantă și autoritățile ar trebui să contribuie la sensibilizarea opiniei publice și populației vizavi de importanța dezvoltării unor inițiative pentru susținerea anumitor zone. Să răspundem la întrebarea: Ce vrem să dezvoltăm în societate? Este clar că răspunsul vine de la autoritățile publice și cele locale și dacă vrem să dezvoltăm societatea românească trebuie să încurajăm tot ceea ce înseamnă producție națională. Tehnologia înseamnă tot. Industria alimentară, agricultura, construcțiile înseamnă tot tehnologie. Pentru a produce, trebuie să avem inginerii, dar și tehnicieni, muncitori. Să dăm prioritate industriei care poate crea plus valoare în societatea românească!

În ce privește colaborarea noastră cu companiile, cu mediul socio-economic, aceasta este foarte bună. Se știe că dacă studenții nu vin înspre companii din timpul facultății, este foarte dificil să îî mai atragi. Concurența este foarte mare între companii și implicarea lor este pe măsură, oferind studenților burse private, stagii de practică, internship, concursuri etc.

Studenții sunt copiii noștri! Toți copiii sunt buni, depinde de noi să îi formăm și să le oferim ce își doresc. Repet, ei trăiesc în această societate, au mentalitatea societății actuale, cu bune, cu rele. Pentru ei, trebuie să ne adaptăm noi, nu să le cerem să se adapteze la cerințele noastre. Mulți dintre noi caută studenții de acum 30 de ani, foarte conștiincioși, care stăteau în bibliotecă, citeau foarte mult, își făceau temele. Trăim într-o altă lume. Noi trebuie să ne adaptăm și să căutăm, să atragem tinerii cu lucruri care îi fac să se implice, să le oferim calea, să le arătăm viitorul. Altfel nu vom face decât să îi îndepărtăm, iar relația cu ei riscă să devină foarte rece.

Pentru studenți, ceea ce îi sfătuiesc să facă este să conștientizeze că această perioadă de formare este una dintre cele mai importante pentru cariera lor. Să aloce timp pentru educație, să riște pentru ideile și dorințele pe care le au astfel încât să ajungă să facă ce își doresc. Este important să își aleagă traseul pe care îl doresc, cu toate sacrificiile necesare și să nu irosească timpul. Posibilitățile de documentare, informare sunt cu totul diferite decât cele care erau înainte de 1990. Problema este să reușești să discerni ceea ce este util. Și inteligența artificială trebuie folosită în mod benefic. Cu cât știi mai mult în viață, cu atât vei avea de câștigat!

Avem viitoare generații de specialiști? Aveți încredere?

Da, sigur că avem. Ei sunt deja pe piață și mediul economic confirmă acest lucru. Sunt tineri și dvs organizați manofestări și ați văzut că sunt mulți tineri pe care îi promovați și premiați, tineri care sunt apreciați de firmele la care lucrează. Noi ne dorim să fie mai mulți. Un alt sfat către studenți este să se implice. Astăzi, fără implicare în procesul educațional și în societate, fără voluntariat, activități sociale,  nu reușești, chiar dacă ai cunoștințe foarte bune.  Este necesară o cultură a voluntariatului în rândul tinerilor, care să imprime o dezoltare corectă a lor.

Vă mulțumesc.


Publicat de

Cristina Trefaș

Director Editorial

3 comentarii la “Interviu Horia NECULA, Prorector UNSTPB: Va fi o criză importantă de specialiști în următorii ani! Vor ieși la pensie ultimele generații care au intrat în sistem prin repartiție”

  1. Unui mare creator de scoala in Facultatea de Energetica si in Catedra UNESCO a UPB precum si promotor de optiuni de reformare si dezvoltare a Siatemului Energetic National (regretatul prof.dr.ing. Aureliu Leca) ii placea dictonul „No energy is more expensive than no energy”, pe care-l enunta in cursurile domniei sale si il distribuia apropiatilor sai.
    Cu alte cuvinte, lipsa energiei ne costa mai scump decat cheltuielile pe care trebuie sa le facem pentru a avea acces la oricare forma de energie.
    1. Pentru a evita aceasta optine nedorita (vezi discutiile despre un posibil „black-out”) , sunt necesare investitii in cercetare, proiectare, know-how, productia de echipamente si tehnologii si, nu in ultimul rand in resursa umana.
    2. Un rol principal ii revine statului si institutiilor sale (Parlament, Guvern, ANRE, OPCOM), pentru a crea cadrul legislativ si de reglementare (strategie, norme, regulamente) si de a asigura (co) finantarea activitatilor recurente de la pct. 1, inclusiv celor de formare a resursei umane atat la nivelul „white collar”, cat si la cel „blue collar”.
    3. Institutiile academice, liceele tehnologice si invatamantul dual au atributii in acest sens, inclusiv pentru formarea propriilor cadre. Sa nu uitam ca, dupa cum a subliniat domnul Prorector, in urmatorii ani se vor pensiona si cadrele didactice provenite din domeniul energetic (cu repartitie dubla sau nu), adica cei care si-au dsfasurat cel putin stagiatura pe platformele energetice ale tarii.
    4. Este necesara o colaboarare sau chiar o simbioza intre Universitatile tehnice, liceele reale si tehnologice, institutele de profil si companiile energetice pentru a asigura formarea unei resurse umane inalt calificate si doritoare sa ramana sa lucreze in Romania, atat in vechile companii de baza ale sistemului energetic, cat si in proiecte noi care vor inlocui vechile tehnologii.

  2. Este deosebit de interesant si de realist interviul cu dl. prof unv. dr.ing. Horia Necula. Domnia sa are o viziune de ansamblu asupra Sistemului Energetic National.
    As dori sa subliniez ca investitiile in cercetare prin proiecte complexe si de perspectiva ne pot asigura o adevarata independenta energetica, solutii viabile si aplicabile in Romania, atragerea tinerilor spre domeniu , locuri de munca, reducerea importurilor, etc
    Din nefericire la noi fondurile dedicate cercetarii sunt mult sub media europeeana cu efecte nedorite in perspectiva viitoare

  3. Vechi absolvenți, plângem după UPB… Simplu și nobil… A apărut catastrofa UNSTPB. UPB nu era Națională ??? Oricum, numele ei nu se confunda cu STB-ul… Credeți că sunteți mai deștepți, dacă sunteți mai complicați… Cerem revenirea la vechea denumire, prestigiu al științei românești.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *