Iulian Iancu, Președinte CNR-CME, la SIREN 2021: Energia a urcat în topul problemelor la nivel mondial. Cea mai importantă țintă va fi aceea ca 40% din energia primară va trebui sa fie din surse regenerabile până în anul 2030

Publicat pe Categorii Opinii / Analize, Regenerabile, Semnal
Prima Pagina Actual Semnal Iulian Iancu, Președinte CNR-CME, la SIREN 2021: Energia a urcat în topul problemelor la nivel mondial. Cea mai importantă țintă va fi aceea ca 40% din energia primară va trebui sa fie din surse regenerabile până în anul 2030
  • Ministrul Energiei: Profitul companiilor de stat trebuie să se întoarcă și la consumator pentru că cetățenii nu trebuie să sufere
  • Ministrul Mediului: Pe lângă proiectele de energie din surse regenerabile, tranziţia spre zero emisii implică şi schimbarea mentalităţii…Trebuie să asigurăm trecerea lină de la fosil la zero emisii în 30 de ani

Energia a urcat în topul problemelor la nivel mondial, a declarat Iulian Iancu, președintele CNR-CME, în deschiderea Simpozionului Român al Energiei – SIREN 2021. „Consiliul Mondial al Energiei a introdus conceptul de trilema energiei, actualizat  periodic, pe baza a trei vectori importanți-securitate energetică, sărăcie energetică, schimbări climatice. Nu s-a acordat  suficientă atenție acestor aspecte, și, ca atare, în ultima vreme s-au întâmplat lucruri fără precedent care au produs  multe dezechilibre: creșerea prețurilor la energie, apariția unui nou mixt energetic, Grean Deal etc. Toate acestea ne fac să analizăm oportunitățile pe care le avem, pe baza a patru piloni: 1) accentul și injecția cu surse regenerabile de energie în  domeniile economice, agricole etc., 2) intenția de  înlocuire a combustibilului  tranziției (gazul natural) cu hidrogenul, 3) susținere prin ajutor de stat și subvenții pentru biomasă, astfel încât ecosistemul să nu fie afectat 4) acordarea unei atenții sporite eficienței energetice, în primul rând legat de noul val al reconstrucției clădirilor, conform noului set de reglementări care va fi emis luna aceasta de către UE. Cheia de rezolvare a unora dintre problemele cu care ne confruntăm în prezent o reprezintă hidrogenul, deja definit la nivelul UE, căruia i se va certifica calitatea, iar cea mai importantă țintă va fi aceea ca 40% din  energia primară va trebui sa fie din surse regenerabile până în anul 2030”, a afirmat Iancu.

Prima ediție a Simpozionului Român al Energiei – SIREN 2021, cu tema „Sectorul Energetic Românesc – Șansa unui nou început”, organizat de către Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), sub egida Ministerului Energiei și al Autorităților Naționale din domeniu, a fost deschisă astăzi, 6 septembrie 2021. La Sesiunea de deschidere a SIREN 2021, găzduită de Iulian Iancu, președintele CNR-CME, au participat: Virgil Popescu – ministrul energiei, Tánczos Barna – ministrul mediului Bogdan Chirițoiu – membru al Boardului ACER și președintele Consiliului Concurenței, Radu Bădiță  director DGSRCET, ANRE

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat: „Avem profit în toate companiile din sectorul energetic și avem oportunități mari prin PNNR, la care se adaugă fondul de modernizare. Acum profitul speculează condițiile de piață, se bazează și pe prețurile mari ale situației actuale, dar acest profit trebuie să se întoarcă și la consumator pentru că cetățenii nu trebuie să sufere. Se preconizează ca luna aceasta să se aprobe în Parlament Legea consumatorului vulnerabil.” După ce a arătat importanța încurajării prosumatorilor, Virgil Popescu a apreciat uriașul potenţial energetic al Mării Negre, atât în subsol, prin zăcămintele de gaze, cât şi în privinţa potenţialului eolian și a adăugat: „M-am uitat la proiectul de lege din Comisia de industrii şi cred că îl putem adapta, astfel încât să putem avea cât mai repede  o lege off-shore wind în România, pe care o vom analiza în cadrul Comisiei de Industrii, vom elabora un raport și o vom adopta în plen. Poate nu va fi perfectă, dar trebuie să avem o lege pentru a putea începe explorările în acea zonă. Fără o astfel de lege, investitorii nu se pot apuca de măsurători. De asemenea, investitorii trebuie să investească în sursele regenerabile nu numai din zona Dobrogei, ci și în alte părți ale României pentru a avea o distribuție echitabilă în toate regiunile țării”. Ministrul Energiei a mai arătat că Hidroelectrica este pregătită să înceapă o investiţie în Marea Neagră și că va putea găsi parteneri cu expertiză, astfel încât să avem primul parc eolian off-shore de cel puțin 300 de MW. „Pentru aceasta este nevoie de întărirea reţelei de transport al energiei electrice şi de închiderea inelului de 400 kV. Am găsit soluţii împreună cu Transelectrica şi, în curând, probabil Transelectrica va fi printre primii beneficiari ai Fondului pentru Modernizare, poate chiar de anul acesta. Este nevoie de gaz natural din Marea Neagră. Estimăm ca în 2026, gazul scos off-shore să poată fi pe piața românească. Esențială e legea offshore. Importantă este de asemenea folosirea gazului natural în procesul de decarbonare, deci mixt: gaz, nuclear, regenerabile, la care se adagă hidrogenul, întâi în amestec cu gazul natural”.

Tánczos Barna, ministrul mediului, a apreciat că  protecția mediului costă și că putem face mult rău dacă trecem abrupt la zero emisii de carbon. In plus, oamenii vor găsi soluții individuale care pot fi chiar mai poluatoare decât combustibilii fosili folosiți acum. “Costul pentru protecţia mediului trebuie să fie suportabil. Cea mai importantă întrebare pentru România este: cum se va face această tranziţie spre zero emisii? Cu siguranţă, această revoluţie înseamnă oportunităţi uriaşe, dar tot ce este legat de protecţia mediului costă şi va costa din ce în ce mai mult. Nu costă neapărat pe factura noastră lunară pe diverse servicii, costă ca investiţii, ca prioritizare de fonduri naţionale, europene, private, chiar dacă în final şi aceste investiţii vor fi înglobate în preţul produselor. Acest cost va trebui să fie suportat de cineva”, a declarat minisitrul mediului în alocuțiunea sa. Pe lângă proiectele de energie din surse regenerabile, tranziţia spre zero emisii implică şi schimbarea mentalităţii, a arătat Tanczos Barna care a mai evidențiat: „ România va trebui să facă o analiză de impact și să vadă cum putem noi renunţa la lemnul de foc în 5-10-15 ani, în așa fel încât gospodăriile noastre să nu fie afectate. Deci, trecerea aceasta nu trebuie făcută de azi pe mâine, ci trebuie să asigurăm trecerea lină de la fosil la zero emisii în 30 de ani, ceea ce înseamnă că putem schimba de două ori o centrală termică pe lemne. Aceste gospodării trebuie sprijinite, iar noi trebuie să asigurăm o implementare raţională a principiilor pe biomasă, a trecerii de la emisii de carbon, poate uneori foarte mari, la cele foarte reduse, astfel să nu generăm mai mult rău decât bine”.

În intervenția sa, Bogdan Chirițoiu, membru al Boardului ACER și președintele Consiliului Concurenței, a spus că noi avem o piață de energie europeană și, ca atare, evoluțiile europene se simt și la noi.  „ACER verifică situația prețurilor și a competiției în piața internă, însă nu e perfectă. Se simte mai mult ca piață regională, nu ca piață europeană si de aceea sunt necesare investiții noi in sector. Sunt ceva suspiciuni față de cum funcționează piața românească în legatura dintre furnizori si consumatori.  Elementul cheie este legat de migrația clienților. Nu trebuie împiedicată această migrație și aici sunt necesare investigații  riguroase, care sunt de durată”.

În încheierea sesiunii de deschidere, Radu Bădiță, director DGSRCET-ANRE, a reliefat că ANRE este in centrul atenției fiind implicată în rezolvarea doleanțelor consumatorilor și că săptămâna care urmează va fi supus dezbaterii publice un ordin pentru cunoașterea capacităților disponibile de legare la rețea și facilitarea promovării  surselor regenerabile de energie.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *