Miniștrii Energiei ai României, Ungariei și oficiali din Rep. Azerbaidjan și Rep. Moldova vor o voce la unison la Bruxelles: Ar fi prosteşte să renunţăm la gazele naturale. Politica trebuie scoasă din energie, dar nu putem scoate geopolitica. Nu este nimic posibil fără infrastructură, gazele nu pot fi transportate într-un rucsac!

Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG) a organizat, în a doua zi a evenimentului Romanian International Gas Conference – RIGC 2023, un Panel Ministerial pe tema Securității Regionale.

Speakerii Panelului: Sebastian Burduja, Ministrul Energiei; Péter Szijjártó, Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei; Samir Valiyev, adjunctul ministrului Energiei din Republica Azerbaidjan și Constantin Borosan, Secretar de stat, Ministerul Energiei din Republica Moldova.

Luări de poziție, declarații foarte interesante, la obiect, din partea miniștrilor. Le prezentăm în cele ce urmează:

Sursă foto: Financial Intelligence

Sebastian Burduja, ministrul Energiei:

• Tranziţia verde nu poate fi înfăptuită doar cu energie verde şi ar fi prosteşte să renunţăm la gazele naturale şi la celelalte resurse şi să aşteptăm să ne meargă bine.
• Putem să avem o voce la unison la Bruxelles şi în alte locuri unde nu se înţelege foarte clar că nu poţi înfăptui tranziţia verde doar cu energie verde. Vocile noastre vorbesc la unison şi trebuie să lucrăm împreună.
• Ne plac panourile solare, sigur, ne place energia verde, dar nu ne putem baza doar pe asta. Ne place că aerul e mai curat, dar aprovizionarea cu energie trebuie să fie sigură.
• Politica trebuie scoasă din energie, dar nu putem scoate geopolitica, pentru că aceasta este lumea în care trăim astăzi.
• Nu există tranziţie fără transport, e nevoie de pragmatism absolut, scheme de infrastructură, şi e nevoie să lucrăm împreună. Am trimis mai multe proiecte către Fondul de modernizare privind infrastructura din România. Toate au fost refuzate. A fost aprobat un singur proiect legat de Centrala de la Mintia, o centrală importantă de 1.700 de MW, cea mai mare capacitate de pe continentul nostru, dar trebuie să vorbim mai apăsat cu Bruxelles-ul şi la nivel tehnic. Nu e vorba de ceva politic aici. Argumentele sunt pur tehnice şi trebuie să folosim gazul ca şi carburant, combustibil de tranziţie

 Péter Szijjártó, Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei:

• Presiunea pusă pe noi să renunţăm la gazul rusesc înseamnă, pur şi simplu, să ne aruncăm în aer aprovizionarea cu gaze, pentru că din cauza infrastructurii nu putem să evităm folosirea acestuia
• Noi, ca ţară, depindem de alţii, depindem de ţările care sunt furnizoare de gaze şi ţările unde gazul tranzitează. Şi atunci soluţia este să te interconectezi cu toţi ceilalţi. Avem interconectori cu şase dintre cele şapte ţări vecine. În ceea ce priveşte România, tocmai am crescut capacitatea la 2,5 miliarde metri cubi, reciproc, ceea ce înseamnă că tranzitul dinspre România poate să contribuie la securitatea noastră în alimentare cu aproximativ un sfert anual.
• Impunerea de către Bulgaria a unei taxe pe gazul din Rusia poate fi un pericol pentru siguranţa aprovizionării atât a Ungariei, cât a Serbiei.
• Abordarea Ungariei în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze este determinată 100% de infrastructură, pentru că acestea nu pot fi transportate într-un rucsac, şi de aceea nu vom accepta niciodată abordarea prin care originea gazelor pe care le cumperi poate să fie o chestiune politică.
• De multe ori, drepturile suverane ale statelor membre de a-şi alcătui propriul mix energetic sunt încălcate. Interzicerea oricăror surse în acest mix energetic este iraţională.
• Ungaria a fost supusă la presiunea constantă de a diversifica sursele de aprovizionare, dar cel mai mare obstacol în calea diversificării este Bruxelles-ul şi câteva state membre, care nu au fost de acord cu creşterea capacităţii reţelei de transport din regiune.
• Țările din sud-estul Europei şi din Europa Centrală trebuie să se unească, să coopereze mai strâns, să îşi unească forţele pentru a elimina aceste blocaje din regiune şi a creşte capacitatea interconectorilor, precum şi a gazoductelor.
• Ungaria respinge „orice presiune politică sau compromis artificial” atunci când vine vorba despre securitatea sa energetică.
• Îmi exprim recunoştinţa faţă de colegii din România şi Azerbaidjan, pentru că aceste două ţări au contribuit mult la securitatea energetică a Europei. România a asigurat tranzit şi a crescut capacitatea interconectorului România-Ungaria, iar Azerbaidjan a semnat primul contract de livrare dintre ţările noastre şi contăm pe dumneavoastră să ne tranzitaţi gazele.
• Suntem interesați să creștem importurile de gaz din România și ne uităm la proiectul Neptun Deep ca la o mare șansă și o oportunitate pentru noi pentru diversificarea surselor de energie.

Samir Valiyev, adjunctul ministrului Energiei din Republica Azerbaidjan

• Am început să căutăm alternative la infrastructură pentru a crește cantitățile livrate către piața europeană.
• În 2022, Azerbaidjanul a exportat 11,4 miliarde de metri cubi spre Europa. În 2023, volumul se estimează că va depăși 12 miliarde de metri cubi. Primul pas către extinderea acestui coridor și a creșterii cantității include o creștere de 1 miliard de metri cubi prin Coridorul Sudic, către Italia, și extinderea ulterioară a gazoductului Trans Adriatic.
• În 2023, SOCAR, compania de stat a Azerbaidjanului, a semnat contracte de livrări de gaze cu România și Ungaria. SOCAR a început să exporte gaze și către țările balcanice prin Bulgaria.
• Avem un zăcământ de gaze pe care am început să-l exploatăm în iulie acest an. Sunt investitorii străini interesați de zăcămintele naturale ale Azerbaidjanului și recent a avut loc achiziția a 30% din acțiunile Absheron de către compania ADNOC din Emiratele Arabe Unite.
• Împreună cu Georgia, România și Ungaria,  lucrăm la construirea unui coridor energetic verde care să lege Marea Caspică și Europa prin mai multe căi de transport, începând cu eolienele din Marea Caspică, ajungând până la cablul submarin ce trece prin Marea Neagră.

Constantin Borosan, secretar de stat în Ministerul Energiei din Republica Moldova:

• Nu este nimic posibil fără infrastructură. Chiar cu o zi înainte să ne lovească criza gazelor din Moldova, s-a finalizat interconectorul dintre România și Moldova, ceea ce ne-a făcut în stare să putem gestiona criza. 
• Important este să creștem interconectivitatea rețelelor de gaze și a celor de electricitate. În acest fel, avem acest proiect pe energie verde  – Azerbaidjan, Georgia, România, Ungaria – un proiect care ajută la sincronizarea sistemului energetic național din Moldova, ne ajută să atingem țintele de decarbonizare, ne asigură locuri de muncă, dar, mai mult decât orice, asigură securitatea alimentarii, pentru că asta contează mai mult decât orice altceva.
• Am transformat criza într-o oportunitate. Investim în eficiență energetică, în energia verde.
• Pot să vă mai spun că acum o lună și jumătate, sistemul de gaz din Moldova a început să devină operativ în mod independent. De fapt, Transgaz, operatorul sistemului de transport care este din România, operează în mod independent sistemul de transport al gazelor din Moldova.