Nou Plan de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru următorii 10 ani. Cu ce dificultăți se confruntă Transelectrica. Situație specială în București: este necesară o stație 400/110 kV pentru siguranța în alimentarea cu energie

Publicat pe Categorii Business, Semnal
Prima Pagina Actual Semnal Nou Plan de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru următorii 10 ani. Cu ce dificultăți se confruntă Transelectrica. Situație specială în București: este necesară o stație 400/110 kV pentru siguranța în alimentarea cu energie

„Problema majoră pentru planificarea reţelei electrice de transport constă în incertitudinea asupra evoluţiei parcului de producţie, deoarece au fost declarate un număr mare de intenţii de instalare de centrale noi, iar dezvoltarea parcului de producţie se desfăşoară descentralizat, ca o consecinţă a planurilor de afaceri ale investitorilor. Nu există un organism care să coreleze evoluţia parcului de producţie cu evoluţia consumului şi care să poată pune la dispoziţia OTS un grafic de evoluţie în  timp pe care să se bazeze planificarea dezvoltării reţelei”, sesisează reprezentanții Transelectrica.

Sursa principală de informare pentru OTS sunt comunicările de intenţii de la producătorii existenţi şi cererile de racordare la reţea primite de la potenţiali utilizatori.

Acționarii  Transelectrica sunt convocați în ședință în data de 20 decembrie să aprobe Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru perioada 2018 – 2027. Noul plan este în concordanță cu stadiul actual și evoluția viitoare a consumului de energie electrică și a surselor, inclusiv a importului și exportului de energie electrică. Elaborarea la fiecare 2 ani a Planului de dezvoltare a RET este în concordanță și cu obligația Transelectrica de a participa, în calitate de membru a asociației OTS europeni ENTSO-E, prin elaborarea, documentului Ten Year Network Development Plan.

Specialiștii Transelectrica au luat în considerare la elaborarea programului de dezvoltare a RET mai multe scenarii de evoluţie a consumului şi proiectele de dezvoltare a capacităţilor de producţie cu impact major asupra RET, respectiv:

  • punerea în funcţiune a unor centrale eoliene însumând o putere instalată de:
  • 3400 MW până în 2022 și 3600 MW până în 2027 în Scenariul de Referință;
  • 3500 MW până în 2022 și 4000 MW până în 2027 în Scenariul verde;
  • punerea în funcţiune a unor centrale fotovoltaice (solare) însumând o putere instalată de:
  • 1500 MW până în 2022 și 1600 MW până în 2027 în Scenariul de Referință;
  • 1500 MW până în 2022 și 2000 MW până în 2027 în Scenariul verde;
  • punerea în funcţiune a unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, menţionată în documentele privind Strategia Energetică a Guvernului.

“O dificultate nouă privind analiza regimurilor de funcţionare ale RET, apărută în ultimii ani, este instalarea unui volum important de putere în centrale eoliene și fotovoltaice, a căror disponibilitate este aleatorie, în funcţie de viteza vântului și radiația solară. Transelectrica a analizat mai multe scenarii privind apariţia în timp a centralelor noi, asociate cu diferite scenarii încărcare a grupurilor pentru acoperirea sarcinii şi cu mai multe scenarii de export. Deoarece, toate proiectele sus-menţionate conduc la o creştere a producţiei în zona Dobrogea cu 1450MW în anul 2027 față de 2018 în scenariul de referință și cu 1520 MW în 2027 față de 2018 în scenariul ”verde”, secţiunea S6 de evacuare a puterii existente în prezent, ca şi unele linii interne zonei, nu vor putea face faţă la fluxurile de putere preconizate”, se menționează într-un document al companiei consultat de InvesTenergy.

Reprezentanții Transelectrica mai spun că proiectele rezultate ca fiind necesare pentru evacuarea puterii din zona Dobrogea ramân valabile în cazul în care evoluția parcului de centrale din zonă se va dovedi în viitor a fi diferită de cea analizată, și anume în cazul în care nu se vor construi grupurile 3 și 4 la CNE Cernavodă.

Deși se semnalează că în București este o situaţie specială, în Planul de dezvoltare nu a fost inclusă dezvoltarea RET de alimentare a municipiului. „Evoluţia prognozată a consumului conduce la necesitatea realizării unei stații de 400/110 kV în centrul de consum al Municipiului București, pentru creșterea siguranței în alimentarea cu energie electrică. Pentru includerea acestor proiecte în planul de dezvoltare, este necesar să se convină cu operatorul de distribuţie din zonă staţiile de distribuţie în care se vor realiza injecţiile din RET şi un plan comun de acţiune”, se precizează în documentul menționat.

Potrivit Transelectrica, principalele direcţii de evoluţie a SEN, care determină necesitatea întăririi RET în perioada 2018- 2027, sunt:

  • Apariţia de noi capacităţi de producţie, în special bazate pe surse regenerabile (eoliene, fotoelectrice, biomasă), o mare parte cu funcţionare intermitentă şi regim prioritar, racordate atât la RET, cât şi în reţeaua de distribuţie;
  • Dezvoltarea Pieţei de energie electrică, la nivel naţional, regional şi european;
  • Dispariţia sau diminuarea producţiei sau creşterea consumului, până la un nivel la care este periclitată alimentarea consumatorilor din anumite zone la parametrii normaţi de calitate şi siguranţă.

Din studiile de sistem şi simulare a pieţei realizate de Transelectrica, a rezultat necesară dezvoltarea RET în zona Dobrogea și în zona de vest a SEN. “Parcul de producţie din zona Dobrogea cunoaşte o dezvoltare accentuată. Au apărut şi continuă să apară centrale electrice eoliene şi fotovoltaice. Sunt preconizate unităţile nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă (2×700 MW) și se impune creşterea capacităţii de evacuare a puterii din staţia Cernavodă, pentru satisfacerea criteriului N-2 elemente în funcțiune. Deoarece încărcarea reţelei va creşte în viitor, este oportună reparaţia capitală sau retehnologizarea cu prioritate a staţiilor care asigură evacuarea şi tranzitul de putere din zonă spre restul sistemului”, potrivit documentului companiei.

Analiza regimurilor în perspectivă indică necesitatea eliminării congestiilor preconizate atât pe direcţia E – V la graniţa cu Ungaria şi Serbia, cât şi pe direcţia de tranzit N- S, prin întărirea “axului de vest” Porţile de Fier – Reşiţa – Timişoara – Săcălaz – Arad (parte a cluster-ului „România – Serbia – cunoscut sub denumirea ”Mid Continental East Corridor”). Congestiile sunt determinate atât de evacuarea puterii din centralele fotovoltaice preconizate în zona de sud-vest a ţării (Banat) şi din amenajarea hidroelectrică Porţile de Fier existentă, cât şi de creşterea schimburilor şi a tranzitului de energie prin zonă, se specifică în document.

Interconexiunea cu alte sisteme

În balanţa SEN domină tendinţa spre export. În vederea creşterii capacităţii de schimb cu alte sisteme, au fost încheiate contracte de execuție/memorandumuri de înţelegere cu partenerii pentru următoarele proiecte:

  • Creşterea capacităţii de schimb pe granița cu Serbia – Realizarea celei de a doua linii de interconexiune de 400 kV cu Serbia (LEA 400 kV d.c. Reşiţa-Pancevo);
  • Creşterea capacităţii de schimb pe granița cu Bulgaria: Pe teritoriul României au fost planificate mai multe proiecte de întărire a rețelei de transport: PCI „Grupul Bulgaria–România, creşterea capacităţii”, cunoscut sub denumirea „Black Sea corridor”;
  • Creşterea capacităţii de schimb de energie electrică cu Republica Moldova.

Tarifele reglementate aferente activităților licențiate (serviciul de transport al energiei electrice, serviciile funcționale de sistem) reprezintă sursa principală de venit utilizabil de CNTEE Transelectrica pentru finanțarea dezvoltării infrastructurilor operate de Companie. Aceasta este completată de surse secundare de venit, reprezentate în principal de alocarea capacităţii de interconexiune transfrontalieră a rețelei către participanții la piața de energie.

Reprezentanții Transelectrica susțin că este necesar să se elaboreze analize şi acţiuni privind următoarele aspecte:

– dezvoltarea optimă a RET corelat cu evoluţiile din SEN, în vederea menţinerii siguranţei în funcţionare a SEN;

– stabilirea unui plan comun de acţiune pentru dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie în zona municipiului Bucureşti, în baza concluziilor studiilor pentru identificarea celor maibune soluţii de dezvoltare a RET în zona limitrofă şi urbană a municipiului Bucureşti, realizate de Transelectrica şi ENEL Distribuţie Muntenia Sud;

–  reglajul tensiunii şi circulaţia puterii reactive – identificarea necesităţilor şi studierea posibilităţilor de introducere a reglajului secundar;

– creşterea capacităţii de interconexiune cu sistemele vecine;

– existenţa rezervelor necesare de putere şi realizarea echilibrului producţie/ consum în perspectiva construirii centralelor electrice eoliene şi a grupurilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă;

– actualizarea analizelor de sistem necesare pentru asigurarea evacuării puterii excedentare din zona Dobrogea şi zona Moldova, luând în considerare actualizarea ipotezelor, în baza evoluţiei cunoscute a proiectelor şi a solicitărilor noi primite;

– actualizarea indicatorilor de fiabilitate pentru nodurile RET;

– pregătirea implementării reglementărilor naţionale şi europene cu impact asupra activităţii OTS, pe măsura intrării lor în vigoare;

– creşterea eficienţei energetice;

– implementarea şi diversificarea tehnologiilor de LST;

– soluţii noi de implementare a conceptului Smart Grid în RET – Retehnologizare stația 220/110kV/MT Alba Iulia în concept SMART GRID;

– completarea şi adaptarea cadrului de reglementare privind accesul la reţea şi integrarea producţiei eoliene și fotovoltaice în SEN.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Un comentariu la “Nou Plan de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru următorii 10 ani. Cu ce dificultăți se confruntă Transelectrica. Situație specială în București: este necesară o stație 400/110 kV pentru siguranța în alimentarea cu energie”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*