Noul PNIESC 2021-2030, revizuit și pus în consultare publică. Cuvântul de ordine – prudență. Vezi care sunt noile angajamente ale României. Se lucrează la două noi strategii – de renovare și de specializare inteligentă

Publicat pe Categorii Esential, Opinii / Analize, Semnal
Prima Pagina Actual Esential Noul PNIESC 2021-2030, revizuit și pus în consultare publică. Cuvântul de ordine – prudență. Vezi care sunt noile angajamente ale României. Se lucrează la două noi strategii – de renovare și de specializare inteligentă
  • Nivelul de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile a fost revizuit de la o cotă propusă inițial de 27,9% la 30,7%. CE a recomandat o cotă de cel puțin 34%!
  • Un Proiect privind Strategia de Renovare termen lung va fi prezentat spre consultare publică, acesta urmând să fie adoptat până în martie 2020
  • România va avea o Strategie Națională de Specializare Inteligentă pentru perioada 2021 – 2027. Aceasta ar urma să fie publicată în al doilea trimestru al anului 2020

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a revizuit proiectul Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC) 2021-2030, în urma recomandărilor formulate de Comisia Europeană. Proiectul este în consultare publică până la finele lunii februarie.

Nivelul de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile a fost revizuit față de varianta actualizată a PNIESC, de la o cotă propusă inițial de 27,9%, la o cotă de 30,7%, în condițiile în care recomandarea Comisiei Europeană a fost de cel puțin 34%.

Așa cum am publicat deja pe InvesTenergy, România se prezintă în fața CE cu o nouă țintă pentru regenerabile care nu va depăși 31%, preferând  un anagajament fără consecinţe juridice!

Citiți și: https://www.investenergy.ro/noul-pniesc-finalizat-la-inceputul-lui-februarie-romania-se-va-prezenta-in-fata-ce-cu-o-noua-tinta-pentru-regenerabile-care-nu-va-depasi-31-autoritatile-prefera-un-anagajament-fara-consecinte-juri/

România a ales să adopte o abordare prudentă cu privire la nivelul de ambiție, ținând cont de particularitățile naționale și necesarul de investiții în SRE, atât pentru înlocuirea capacităților care ating durata maximă de operare cât și pentru cele noi, în vederea atingerii țintelor asumate în PNIESC, explică responsabilii cu realizarea PNIESC. Aceștia  mai spun că, în procesul de implementare a recomandărilor, s-au confruntat și cu o lipsă a datelor necesare elaborării unui plan detaliat cu privire la măsurile, acțiunile, resursele financiare avute în vedere de autoritățile române pentru îndeplinirea țintelor de RES în perioada 2021-2030 mai ales în zona SRE încălzire-răcire și transport.

O nouă analiză/ajustare a țintei 2030 va putea fi efectuată odată cu revizia PNIESC, moment la care vor putea fi estimate mult mai bine efectele implementării Directivei 2018/410 și ale programelor de susținere a Green Deal, se specifică în proiectul aflat în consultare publică.

Grupul de lucru, asistat și sprijinit de Deloitte, a calculat noul obiectiv pe baza potențialului tehnico-economic existent la nivelul României, în ceea ce privește investițiile în capacități de producere a energiei electrice din SRE, corelat cu scoaterea din operare a capacităților pe cărbune, se susține în noul proiect PNIESC.

Angajament. România va dezvolta o serie de politici și măsuri menite deopotrivă să diminueze consumul de energie, dar și să încurajeze utilizarea surselor SRE în sectoarele relevante – Încălzire & Răcire, Energie electrică și Transporturi, maximizând sinergiile dintre diferitele acțiuni preconizate.  Prin urmare, România țintește un consum primar de energie de 32,3 Mtep, respectiv un consum final de energie de 25,7 Mtep, obținând astfel economii de energie de 45,1%,  raportate la consumul primar aferent anului 2030, respectiv de 40,4% pentru consumul final de energie, comparativ cu scenariul de referință PRIMES 2007.

În urma unei analize detaliate, România a decis să elaboreze și să implementeze măsuri și politici alternative care să încurajeze economiile de energie, se anunță prin PNIESC. Un Proiect privind Strategia de Renovare termen lung a fost prezentat spre consultare publică, acesta urmând să fie adoptat până în martie 2020. Scenariul actual de renovare prevede o eficiență energetică și economii de CO2 semnificative, precum și noi facilități pentru instalații de producerea de SRE-E – majoritatea sub formă de panouri fotovoltaice pentru clădirile existente.

Securitate energetică. Pentru a asigura securitatea energetică la nivel național, România a luat sau se angajează să ia măsuri pentru implementarea mai multor proiecte în ceea ce privește diversificarea resurselor, respectiv:

  •  Implementarea cu celeritate a cadrului legal necesar deciziilor finale de investiție în exploatarea resurselor de gaze naturale din zona Mării Negre;
  • Adoptarea Planului de decarbonare propus de Complexul Energetic Oltenia, principalul producător de energie electrică pe bază de cărbune – cu scopul de a asigura o tranziție sustenabilă către o producție de energie electrică cu emisii reduse de carbon;
  •  Diversificarea surselor de uraniu pentru Nuclearelectrica;
  • Prelungirea duratei de operare și construcția de capacități noi nucleare;
  •  Dezvoltarea de noi capacitati pe SRE si integrarea cu alte piete din regiune precum și promovarea utilizării hidrogenului;
  •  Dezvoltarea/optimizarea infrastructurii existente a rețelelor de energie electrică și gaze naturale, cu impact pozitiv asupra capacității de preluare a energiei produse din RES și asupra nivelului de interconectivitate;
  •  Dezvoltarea capacităților de stocare.

Tot la recomandarea CE,  țara noastră a definit obiective și ținte mai ambițioase, referitoare la integrarea în piața internă a energiei, respectiv adoptarea unor măsuri de dezvoltare a unor piețe angro și cu amănuntul, lichide și competitive.

Prin noul proiect PNIESC, România stabilește și obiectivul asumat privind nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice de transport, care se va situa la 15,4% în 2030, pe baza unui calendar de progres a proiectelor actuale și preconizate, administrat de operatorul de transport și sistem al energiei electrice. De asemenea, România este implicată în procesul european de integrare a piețelor de energie, în contextul realizării Cuplării unice a piețelor pentru ziua următoare de energie electrică (SDAC, Single Day-Ahead Coupling) și a Cuplării unice a piețelor intra-zilnice de energie electrică (SIDC, Single Intra-Day Coupling), implicând cadrul contractual aferent.

Cercetare, inovare și competitivitate. Guvernul și-a propus să elaboreze Strategia Națională de Specializare Inteligentă pentru perioada 2021 – 2027. Aceasta ar urma să fie publicată în al doilea trimestru al anului 2020. Vor fi definite obiectivele naționale și țintele de finanțare în domeniul cercetării, inovării și competitivității, în linie cu recomandarea Comisiei.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *