În ziua de 21 septembrie 2026 a avut loc conferința „Instrumentele World Energy Council pentru Anul 2026. Utilitate pentru România”,  organizată  de către Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), în parteneriat cu Electrica SA. Conferința s-a desfășurat într-un loc emblematic al tehnicii românești, și anume la Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida” din București.

Evenimentul, devenit deja o tradiție pentru CNR-CME, analizează anual principalele instrumente elaborate de către World Energy Council (WEC), în vederea unei corecte evaluări a situației energetice a României și pentru o comparație cu nivelul european și cu cel global.

În cadrul conferinței, discuțiile s-au axat pe cele mai importante trei instrumente elaborate de către WEC pentru anul 2026, concretizate în studii, utilizate pentru depășirea provocărilor cu care se confruntă sectorul energetic din România. Acestea sunt: 1) „World Energy Issues Monitor”, pentru identificarea principalelor provocări, incertitudini și priorități; 2) „Energy Trilemma Index”, cu cei trei vectori ai săi, securitatea în alimentarea cu energie, sustenabilitatentea și suportabilitatea; 3) „World Energy Scenarios”, care explorează posibilele traiectorii viitoare de dezvoltare.

În deschiderea evenimentului, dl Ion Lungu-președintele CNR-CME, apreciind utilitatea pe care instrumentele WEC le au pentru companiile din sectorul energie,  investitori și organisme de reglementare, a menționat unele dintre provocările prezentului: „volatilitatea prețurilor materiilor prime (combustibili și gaze naturale), ale căror cote au urcat la valori greu imaginabile; accesul mai dificil la capital pentru finanțarea proiectelor mari în perioada de profunde incertitudini pe care o traversăm acum; întârzieri în obținerea de avize  de licențe, impredictibilitatea și instabilitatea legislatiei în domeniu. În această perioadă de provocări și incertitudini, contexul s-a schimbat. Decarbonarea nu mai este prioritatea noastră Nr. 1. Securitatea energetică, stocarea  și accesibilitatea financiară se află acum în centrul politicilor energiei și sunt principalele elemente în procuparile sociale și politice. Competitivitatea industrială este o prioritate strategică, iar reziliența în fața recentelor șocuri este acum un factor decisiv. Două vor fi cuvintele cheie ale perioadei următoare: flexibilitatea și competitivitatea”

La  rândul său, dl Sándor Bende, președintele Comisiei de Industrii și Servicii – Camera Deputaților, a apreciat  utilitatea celor trei instrumente WEC pentru o analiză pertinentă a sectoarelor energiei la nivel regional și global și a subliniat efortul depus de specialiștii energeticieni în contextul actualelor  provocări de natură geopolitică și economică. „Ținta este ca energia electrică să fie sigură, alimentarea cu energie să fie la un nivel competitiv și cât se poate de verde. Situația geopolitică este complicată,  energia se scumpește continuu, dar noi avem profesioniști  buni care ne pot spune cum am putea ieși din acest impas, iar specialiștii de la DEN ne-au demonstrat acest lucru, au dansat pe sfoară și au făcut un efort mare pentru asigurarea echilibrului sistemului energetic și depășirea problemelor severe din vara aceasta”.

Problemele privind securitatea și accesibilitatea la energia electrică și necesitatea introducerii de noi reguli care să permită pentru integrarea comunităților energetice și agregatorilor în piața de energie au fost abordate de dl  Ion Dumitru, ANRE, iar aspecte privind  securitatea energetică a rețelelor de distribuție, au fost analizate de dna Geanina Dumitru, director Reglementare si Monitorizare Performanță Operațională – Electrica SA.

 În cadrul conferinței, o atenție deosebită a fost acordată securității energetice, subliniindu-se eforturile specialiștilor DEN de a menține  echilibrul funcționării SEN și continuitatea în  alimenatarea cu energie a consumatorilor, într-o perioadă de condiții severe climatice și hidrologice și de oprire (controlată) a Unității 1 și 2 de la CNN Cernavodă, ceea ce a dus  la o dependență foarte mare de importuri de energie.

Prezent la conferință, dl Virgiliu Ivan, director DEN a subliniat  măsurile luate de către DEN în acestă perioadă pentru asigurarea funcționarii SEN în condiții de siguranță. „A fost un an dificil, cu multe crize. Ieșirea din criză poate lăsa urme pentru perioada următoare, dacă nu este făcută cum trebuie. În vara aceasta severă, specialiștii DEN au acționat cu calm și rațiune pentru depășirea problemelor, prin coordonarea la nivel național a autorităților,  a operatorului de transport Transelectrica și a producătorilor care au pus în funcțiune capacități noi de producție  a energiei electrice. La nivel internațional această coordonare s-a realizat atât  bilateral, cu fiecare țară vecină în parte, cât  și regional la nivel ENTSO-E, pe baza procedurilor în vigoare. Eu văd anul viitor mai bun pentru  sistemul energetic, cu prețuri mult mai reduse pe piața angro de energie, pentru că se vor vedea efectele instalării de centrale regenerabile, de centrale clasice și  de baterii de stocare. Părerea mea este că începând din primăvara viitoare, efectul va fi unul pozitiv, în sensul reducerii prețurilor printr-o cantitate suficientă de energie”

Doamna Elena Popescu și dl Dan Drăgan-experți energie si dl Bogdan Termegan – director executiv Romatom au analizat aspecte privind încadrarea programului nuclear în scenariile Consiliului Mondial al Energiei. „Energia din surse nucleare se încadrează în toate scenariile WEC privind securitatea energetică, decarbonarea și alte aspecte. Problema se pune dacă programul nostru nuclear își menține relevanța în acest context economic și geopolitic. De asemenea, este important modul în care capacitățile nucleare se armonizează cu alte surse de energie pentru siguranța SEN. Privitor la programul nuclear, este nevoie de un coordonator nivel național pentru dezvoltarea  programului și a noilor unități nucleare, având în vedere multitudinea de responsabilități aflate în sarcina altor ministere și autorități, altele decât Ministerul Energiei”, a arătat dna Elena Popescu.

S-a vorbit și despre stadiul proiectului de retehnologizare a Unității 1 de la CNN Cernavodă, care i-ar permite funcționarea pentru încă 30 de ani și despre finalizarea Unităților 3 si 4 care ar completa scenariile WEC la indicatorul privind cererea de electricitate. „Unitățile 1 + 3 + 4 pot aduce o capacitate suplimentară de energie în rețea pentru încă 60 de ani, ceea ce  este foarte important pentru reziliența SEN. Privitor la tehnologiile noi de tipul SMR, acestea sunt necesare, iar noi putem fi primii care dezvoltă această tehnologie și asigură lanțul de aprovizionare. Implementarea angajamentelor cu costuri controlate și lanțul de aprovizionare rezilient fac parte din provocările viitorului.  Este necesară o coordonare la nivelul guvernului care să știe despre ce e vorba în domeniul nuclear ”a mai completat dna Elena Popescu.

 Domnul profesor Virgil Mușatescu, președintele Consiliului Stiințific CNR-CME, a prezentat cele mai importante aspecte privind adresabilitatea și utilitatea  studiilor WEC, corelat și cu o serie de studii recente ale altor organizații intenaționale referitoare la analiza anului 2025, iar doamna Anca Popescu – consilier CNR-CME si dl Olivian Savin – director executiv FEL Romania au prezentat noua metodologie a trilemei energetice.

La finalul evenimentului, dl Ștefan Gheorghe, director general executiv al CNR-CME, a subliniat importanța pe care o are calitatea  răspunsurilor transmise de către membrii CNR-CME la chestionarele adresate de WEC privind World Energy Issue Monitor, pentru definirea corectă a problematicilor fierbinți, cu incertitudine și impact mare, privind situația țărilor în actuala conjunctură  geopolitică și economică. Numai astfel se poate realiza o hartă cât mai precisă și  realistă a problematicilor, ceea ce reprezintă baza analizelor de politici și strategii viitoare la nivel național, cu influență la nivel regional. „Toate analizele se realizează pe cele trei paliere, național, regional și global. Prin răspunsul la chestionarele WEC,  noi transmitem informații primite de la experții români, care urmează să fie  procesate  la nivel național, regional european și global. În final, acest lucru ne permite să  luăm act de informațiile de la companii, mediul universitar, autoritățile din țara noastră și să ne comparăm cu problematicile țărilor din zona sud-est europeană”, a precizat dl  Ștefan Gheorghe.

La profilurile de țară aferente instrumentelor CME, World Energy Trilemma Report și World Energy Issue Monitor, au participat membri ai Consiliului Stiințific ai CNR-CME și ai Future Energy Leaders- FEL Romania, parte din CNR-CME. Vorbitorii au subliniat importanța celor trei dimensiuni din conceptul global al Trilemei energiei și au analizat situația din România la nivelul anului 2026, cu scopul de a clarifica și de a informa asupra celor mai recente rezultate ale acestor studii și de a obține un feedback competent la aceste rezultate: cadrul general privind WEC „tool kit” și utilitatea pentru România; profilul României care determină evaluarea indicilor  din  World Energy  Council; poziția României în ierarhia indicilor în țările din Europa; politicile care au determinat poziția României în ierarhia Europeană în anul 2026, ținând  seama de influențele internaționale  și deciziile naționale; aspecte caracteristice rezultate din documentele strategice ale sectorului energie din România.

Principalele aspecte reținute în cadrul conferinței au reliefat rolul important pe care colaborarea națională interinstituțională și cooperarea regională îl au pentru depășirea crizelor și a provocărilor cu care se confruntă sectorul energetic din România.

S-a apreciat că mixul energetic este foarte bun, dar în egală măsură este foarte  important rolul flexibilității sistemelor energetice, precum și rolul stocării pentru securitatea și stabilitatea rețelei electrice. În acest sens, s-a subliniat urgentarea  realizării centralei electrice cu acumulare prin pompaj de la Tarnița pentru echilibrarea rețelelor electice și necesitatea unor noi tehnologii de stocare a energiei, bateriile viitorului, care să le înlocuiască pe cele actuale.

S-a pus accent pe importanța personalului calificat din sectorul energiei pentru a face față provocărilor actuale și viitoare și a fost propusă organizarea unei întâlniri, la nivelul CNR-CME, cu aspecte strict tehnice, pentru analizarea situației actuale din SEN. 

S-a subliniat, de asemenea, că avem nevoie de un leadership centralizat și pe termen lung, în funcție de dimensiunea proiectelor avute în vedere și că este nevoie de un coordonator la nivel național pentru dezvoltarea  programului și a noilor unități nucleare.