- Ministerul Energiei identifică o fereastră critică în perioada 15–22 octombrie, pe fondul debitelor scăzute ale Dunării, al deficitului de producție dispecerizabilă și al posibilităților limitate de import.
Situația de alertă în sectorul energetic se prelungește și în luna octombrie, iar Guvernul urmează să adopte hotărârea pregătită de Ministerul Energiei ce cuprinde noi măsuri pentru protejarea funcționării Sistemului Electroenergetic Național (SEN). Debitele scăzute ale Dunării mențin Cernavodă într-o zonă de vulnerabilitate, în timp ce sistemul se confruntă cu un deficit de producție dispecerizabilă în orele de vârf și cu posibilități limitate de import. În cazul materializării unei situații de criză, Transelectrica ar putea ajunge, ca ultimă măsură, la limitarea consumului de energie electrică în tranșe.
Potrivit analizei Ministerului Energiei care fundamentează proiectul de hotărâre ce urmează să fie adoptat de Guvern, riscurile pentru funcționarea SEN se mențin pe parcursul lunii octombrie, pe fondul persistenței debitelor foarte scăzute pe Dunăre și al unei situații de adecvanță redusă a sistemului.
Una dintre principalele vulnerabilități este reprezentată de evoluția nivelului Dunării în zona Cernavodă. Prognoza hidrologică pentru perioada 28 septembrie–31 octombrie indică o scădere a debitului Dunării la Baziaș de la aproximativ 1.450 m³/s la sfârșitul lunii septembrie către valori de 1.185–1.200 m³/s în scenariul median, în perioada 10–13 octombrie, urmată de o recuperare lentă. Prin propagarea debitelor pe sectorul românesc al Dunării, cotele de la Cernavodă ar urma să rămână într-o zonă de vulnerabilitate ridicată.
Fereastra critică este estimată pentru perioada 15–22 octombrie. În scenariul median, minimul este estimat în apropierea cotei de -261/-262 cm, în timp ce în scenariile nefavorabile există posibilitatea apropierii sau depășirii pragului de -262 cm.
Ministerul Energiei apreciază că această evoluție confirmă persistența riscului operațional pentru asigurarea nivelului necesar răcirii.
Presiune suplimentară asupra SEN
Problema hidrologică se suprapune peste o situație de adecvanță redusă a sistemului electroenergetic.
Potrivit datelor prezentate de minister, la sfârșitul lunii septembrie, grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum aproximativ 1.200 MW, în condițiile unor rezerve limitate de combustibil.
În același timp, producția eoliană este caracterizată de o volatilitate ridicată. Pentru următoarea săptămână, prognoza indică valori cuprinse între aproximativ 600 MW și 2.500 MW, iar pentru prima decadă a lunii octombrie sunt estimate valori mai reduse, cu un maxim de circa 1.000 MW.
Și producția fotovoltaică este așteptată să scadă în perioada următoare, pe fondul reducerii perioadei de radiație solară. Maximele prognozate sunt sub 2.800 MW.
În aceste condiții, vulnerabilitatea principală identificată de Ministerul Energiei este deficitul de producție dispecerizabilă în intervalul de vârf 18:00–22:00.
Presiunea este amplificată de situația regională. La centrala nuclearoelectrică de la Paks, în Ungaria, un grup de aproximativ 500 MW este programat să fie retras din exploatare până la 10 octombrie.
Ministerul Energiei apreciază că “există un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, când, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, în vederea asigurării funcționării stabile, pot apărea consecințe economice și sociale grave.
În plus, se ajunge la imposibilitatea echilibrării corespunzătoare a sistemului electroenergetic cu posibile efecte în funcționarea sigură a SEN și cu un grad de risc foarte ridicat de afectare a funcționării normale a sistemelor interconectate în cadrul interconexiunii sincrone Europa Continentală și, implicit a perturbării funcționării piețelor cuplate de energie electrică.”
Proiectul de hotărâre stabilește o succesiune de măsuri pe care Transelectrica le poate aplica în cazul materializării unei situații de criză și dacă este amenințată siguranța SEN.
Prima etapă presupune creșterea rezervelor tehnologice ale unităților de producție care pot funcționa cu combustibil alternativ.
Urmează pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național.
În continuare, Transelectrica poate interveni asupra fluxurilor de energie către exterior, prin reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export și, ulterior, prin reducerea sau anularea schimburilor notificate la export.
Limitarea consumului apare abia la ultima treaptă a mecanismului. În această situație, consumul de energie electrică poate fi limitat în tranșe, în condițiile stabilite prin Normativul de limitare a consumului de energie electrică în situații de criză.
Operatorii de rețea trebuie să comunice clienților finali afectați dispoziția de reducere a consumului cu minimum 24 de ore înainte de aplicare.
Documentul Ministerului Energiei subliniază că principiul de bază într-o situație de criză este menținerea funcționării pieței de energie electrică atât timp cât acest lucru este posibil, chiar în condițiile în care oferta și cererea sunt limitate, iar prețurile pot înregistra variații abrupte.
Responsabilitatea pentru punerea în aplicare și monitorizarea măsurilor revine C.N.T.E.E. Transelectrica S.A., prin Dispeceratul Energetic Național.
Măsurile sunt propuse până la 31 octombrie 2026, în contextul prelungirii situației generate de debitele scăzute ale Dunării și al riscurilor identificate pentru funcționarea sigură a SEN.
