- RWEA și RPIA au lansat cea de-a treia ediție a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România.
România ar putea ajunge la minimum 4 GW putere în capacități de stocare până la finalul anului viitor, ceea ce ar însemna o dublare față de nivelul estimat pentru sfârșitul acestui an. Dezvoltarea stocării trebuie însă realizată în funcție de necesitățile propriului sistem energetic, nu într-o competiție de cifre cu Bulgaria sau Ungaria, consideră Liviu Gavrilă, vicepreședinte al Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA).
Declarația a fost făcută în contextul lansării celei de-a treia ediții a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România, elaborat de RWEA și Asociația Industriei Fotovoltaice și a Stocării din România (RPIA).
Documentul, publicat pentru prima dată în 2021, reunește perspective și experiențe ale companiilor, instituțiilor și organizațiilor active în sectorul energiei regenerabile și urmărește să ofere repere pentru dezvoltarea sustenabilă a industriei.
Miza este, în opinia reprezentantului RWEA, competitivitatea energiei și existența unei cereri care să susțină investițiile în capacități noi.
„Încercăm să vedem cum noi, ca țară, reușim să prindem un loc cât mai bun în această competiție a energiei. Nu în ultimul rând, vrem să reușim să avem și niște prețuri accesibile, decente la energie. Că, până la urmă, oricât de mult am construi, oricât de mult am face, dacă de partea cealaltă nu avem un client, dacă nu avem o perspectivă economică, dacă nu avem niște consumatori care să și folosească energia asta, degeaba facem parcurile.”
Impredictibilitatea reglementărilor, una dintre principalele probleme
Una dintre problemele majore semnalate de Liviu Gavrilă este impredictibilitatea cadrului de reglementare, o temă pe care industria o ridică de mai mulți ani. „Sunt trei lucruri și cred că de cinci ani, de când am început demersul cu Codul de Bune Practici, mereu îl spunem – este vorba de impredictibilitate. Ori de câte ori credem că reușim să mai corectăm pe ici, pe colo niște lucruri, mai apar surprize, apar reglementări noi, apar actualizări de reglementări.”
În opinia sa, nu doar modificările legislative reprezintă o problemă, ci și viteza cu care acestea sunt adoptate și impactul insuficient analizat asupra întregului sector. „Facem lucrurile pe repede înainte, facem lucrurile fără să ținem cont de o consultare profundă atât a pieței, cât și să ne uităm pe orizontală, să vedem ce efecte pot avea anumite actualizări de reglementări în alte zone.”
Noul Cod al urbanismului, o provocare pentru proiectele de energie
Printre temele care preocupă în prezent industria se află și noul Cod al urbanismului, aflat în proces de ajustare și clarificare.
„Sunt niște clarificări. Este un document care este încă în ajustări, încă în discuție. El a fost publicat, a fost și o primă rundă de consultări. A venit ministerul cu niște clarificări și niște interpretări, pentru că unele lucruri sunt scrise nu tocmai fericit”, a spus Liviu Gavrilă.
Problema este legată de aplicarea prevederilor și de colaborarea dintre instituțiile implicate în procesele de autorizare.„Noi trebuie să avem cu toții o abordare cumva holistică, pentru că noi avem o problemă cu instituții care nu colaborează, nu cooperează, nu înțeleg ceea ce fac alte instituții.” Într-un astfel de sistem, întârzierea unei instituții poate afecta întregul lanț de autorizare. „Atâta timp cât ele sunt înlănțuite, faptul că instituția A întârzie sau nu ține cont de implicațiile pasului următor sau celui de-al treilea și așa mai departe te face ca această succesiune de etape, în loc să dureze conform planificării X, să dureze de două ori mai multe luni.”
Stocarea trebuie dimensionată după nevoile sistemului energetic românesc
În ceea ce privește stocarea energiei, Liviu Gavrilă consideră că România trebuie să își stabilească necesarul pornind de la propriile caracteristici ale sistemului energetic, nu de la cifrele anunțate de țările vecine.
„Stocarea trebuie implementată la capacitatea și la volumul de care are România nevoie. Nu trebuie să ne uităm nici la Bulgaria, nici la Ungaria. Trebuie să facem un zoom-out. Ne uităm pe o piață regională, dar ne gândim la atuurile noastre – mix energetic, perspectivă economică, perspectivă climatică și așa mai departe.”
Potrivit estimării sale, România ar putea ajunge la minimum 4 GW putere în capacități de stocare până la finalul anului viitor. „Din punctul meu de vedere, stocarea o să ajungă la minimum 4 gigawați putere la finalul anului următor. Adică să ne dublăm minimum față de cât avem acum.”
În prezent, România are aproximativ 1 GW de putere instalată în capacități de stocare, iar până la finalul acestui an nivelul ar putea ajunge la circa 2 GW, potrivit estimărilor prezentate de reprezentantul RWEA. Aceste cifre nu includ stocarea realizată de prosumatori.
În discuția privind dezvoltarea regională a stocării, Liviu Gavrilă a făcut referire și la Bulgaria, unde estimările disponibile indică niveluri semnificativ mai ridicate. „Bulgaria, indiferent de statistici, sursele oficiale, mai puțin oficiale, ale asociațiilor de specialitate, arată că în momentul ăsta undeva între 6 și 8 gigawați capacitate instalată, iar capacitatea de stocare în sine undeva între 12 și 15 gigawați-oră.”
Acesta atrage însă atenția că cifrele nu trebuie extrapolate automat la România. „Nu trebuie să facem extrapolare, pentru că, repet, fiecare țară, fiecare sistem energetic are propriile nevoi, nevoi date de mix, perspective de consum etc.”
Pentru România, un nivel de aproximativ 6-7 GW putere de stocare, asociat cu o durată de minimum 3-4 ore, ar putea contribui semnificativ la stabilitatea sistemului energetic și la reducerea diferențelor dintre prețurile din perioadele de consum redus și cele de vârf.
„Eu cred că România, în momentul în care va ajunge în apropierea acestei puteri, tot de 6-7 gigawați, dar cu minimum 3-4 ore, o să ajungă la un nivel de stabilitate care o să ajute ca acest ecart mare în acest moment între prețul de gol și prețul de vârf să scadă semnificativ. În acest moment ecartul este peste 100 de euro”, precizează Gavrilă.
În ceea ce privește finanțarea investițiilor în regenerabile și stocare, Liviu Gavrilă spune că piața a ajuns la un nivel de maturitate care permite proiectelor bine pregătite să atragă capital.„Finanțare există, există deja un drum bătătorit. Sunt investitori care au început să o facă recurent. Există o soluție, există o rețetă. Cine a învățat-o, o aplică.”
