Seceta lovește direct în securitatea energetică a României. Debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.600 mc/s, producția hidro este afectată, Unitatea 1 de la Cernavodă este deja oprită, iar autoritățile avertizează că există un risc „destul de mare” ca și Unitatea 2 să fie închisă. În acest scenariu, România ar pierde circa 20% din producția națională de electricitate, iar necesarul de importuri ar putea depăși 2.500 MW în orele de vârf.
Guvernul a declarat stare de alertă în energie pentru luna august, pe fondul secetei hidrologice severe și al scăderii accentuate a producției de energie electrică, și alocă 7 milioane de lei pentru o intervenție de urgență la bifurcația Bala–Dunărea Veche, în încercarea de a menține suficientă apă pentru răcirea centralei de la Cernavodă.
„Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august ca efect al scăderii producției de energie din cauza secetei și a debitelor reduse pe râuri, dar mai ales pe Dunăre”, a transmis premierul Ilie Bolojan.
Una dintre principalele preocupări ale autorităților este funcționarea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Nivelul foarte scăzut al apei utilizate pentru răcirea centralei a creat deja condițiile pentru oprirea Unității 1, iar evoluția debitului Dunării ridică în continuare riscul ca și reactorul 2 să fie oprit.
„Am oprit un prim grup. Pe fondul tendinței de scădere există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup. Am pierde aproximativ 20% din producția de energie la nivel național”, a avertizat Ilie Bolojan.
Situația este urmărită îndeaproape de autoritățile responsabile, în condițiile în care evoluția debitelor Dunării și distribuția acestora în zona bifurcației Bala–Dunărea Veche sunt esențiale pentru asigurarea nivelurilor și debitelor necesare în sectorul Cernavodă și, implicit, pentru funcționarea unităților centralei.
Sursă foto: site Guvernul României
Potrivit Guvernului, menținerea și accentuarea condițiilor hidrologice nefavorabile generează riscul indisponibilizării uneia sau mai multor unități ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, cu potențiale consecințe asupra disponibilității capacităților de producere a energiei electrice și, implicit, asupra funcționării Sistemului Electroenergetic Național.
Autoritățile precizează că situația este monitorizată din punct de vedere hidrologic de instituțiile competente, în timp ce Nuclearelectrica urmărește evoluția parametrilor relevanți pentru funcționarea unităților de la Cernavodă, cu respectarea condițiilor și cerințelor aplicabile de securitate nucleară.
Guvernul alocă 7 milioane de lei pentru intervenția de la Bala–Dunărea Veche
Pentru reducerea riscului asupra Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, Guvernul a alocat 7 milioane de lei pentru realizarea, în regim de urgență, a unei intervenții temporare menite să redistribuie o parte din debitul Dunării în zona bifurcației Bala–Dunărea Veche.
Intervenția urmărește direcționarea unui debit suficient către canalul de alimentare al centralei, astfel încât să fie reduse riscurile generate de seceta hidrologică severă și să fie prevenită, pe cât posibil, indisponibilizarea unităților de la Cernavodă.
Fondurile aprobate de Guvern vor acoperi activitățile necesare pregătirii și realizării intervenției de urgență, inclusiv achiziția, închirierea, mobilizarea și transportul echipamentelor, materialelor și mijloacelor tehnice, precum și executarea lucrărilor, monitorizarea acestora și celelalte operațiuni necesare, în funcție de soluția tehnică adoptată.
Guvernul subliniază că intervenția are un caracter preventiv, temporar și controlat, fiind destinată reducerii riscului de indisponibilizare a capacităților de producere a energiei electrice ale CNE Cernavodă și, implicit, menținerii continuității și siguranței alimentării cu energie electrică.
În același timp, intervenția trebuie realizată cu respectarea cerințelor privind securitatea nucleară, protecția mediului și siguranța navigației.
Pentru desfășurarea lucrărilor, Comitetul Național pentru Situații de Urgență urmează să declare stare de alertă în județele Constanța și Călărași, zone direct vizate de intervenția asupra debitelor.
Problema nu se limitează însă la producția nucleară. Debitele reduse ale râurilor limitează și producția hidroenergetică, ceea ce restrânge capacitatea sistemului energetic de a compensa eventualele pierderi de producție de la Cernavodă.
În acest context, România se află într-o situație în care mai multe surse de producție sunt afectate simultan de condițiile hidrologice nefavorabile.
„Față de un consum normal de peste 7.000 MW în orele de seară importăm aproximativ 1.700 MW. Dacă se oprește și grupul doi ar trebui să importăm peste 2.500 MW”, a spus Ilie Bolojan.
O eventuală oprire a Unității 2 ar pune, astfel, o presiune suplimentară pe importurile de electricitate și pe capacitatea Sistemului Electroenergetic Național de a asigura necesarul în perioadele de vârf.
România cere sprijin energetic din Ucraina
În încercarea de a limita presiunea asupra sistemului energetic în orele de consum maxim, România a solicitat și sprijinul Ucrainei.
„Am discutat azi cu vicepremierul Ucrainei pentru a ne susține cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei. Transelectrica și Nuclearelectrica vor discuta pentru un ajutor de urgență în orele de seară din partea Ucrainei”, a afirmat premierul.
Discuțiile urmează să fie purtate la nivel tehnic de Transelectrica și Nuclearelectrica, pentru identificarea unei soluții de sprijin de urgență în intervalele în care consumul de electricitate atinge cele mai ridicate niveluri.
Producătorii, solicitați să funcționeze la capacitate maximă
În paralel, Guvernul a solicitat tuturor producătorilor de energie electrică să funcționeze la capacitate maximă, în limitele tehnice și de siguranță aplicabile.
De asemenea, ANRE și Transelectrica vor autoriza în regim de urgență punerea în funcțiune a capacităților de producție deja finalizate, cu obiectivul de a adăuga în sistem încă 100–200 MW.
Măsura urmărește creșterea rapidă a disponibilității de producție într-un moment în care sistemul energetic trebuie să facă față simultan scăderii producției hidro, riscului de indisponibilizare a capacităților nucleare și unui nivel ridicat al importurilor.
Restrângerea consumului, luată în calcul în anumite zone
Autoritățile iau în calcul inclusiv măsuri de restrângere a consumului de electricitate în anumite zone, în cazul în care presiunea asupra sistemului va crește, pentru a putea fi asigurat cu prioritate consumul populației.
Decizia este analizată în contextul în care, pentru următoarele două săptămâni, nu sunt estimate precipitații importante care să permită o îmbunătățire rapidă a situației hidrologice.
Astfel, perioada următoare este considerată critică pentru echilibrul Sistemului Electroenergetic Național, în condițiile în care debitul Dunării se menține la valori foarte scăzute, producția hidro este limitată, iar oprirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă ar reduce cu aproximativ o cincime producția națională de electricitate.
