Romgaz are planuri noi și mari de investiții. Vrea să-și facă propria firmă de furnizare energie electrică. Acționarii sunt solicitați să aprobe, în ședința AGOA programată pentru 11 decembrie, înființarea Romgaz Furnizare SA – un nou jucător pe piața energetică de retail, ce se va adresa consumatorilor finali industriali, noncasnici, dar și celor casnici, într-o etapă ulterioară.

Firma nu va interfera în sfera comercială cu compania mamă Romgaz decât pe principii de transparență, nediscriminare și concurențialitate, se precizează în documentul pregătit de conducere pentru a obține aprobarea acționarilor pentru furnizorul de energie al Romgaz care să concureze cu mari firme, precum Engie și E.ON.
Acţionarii Romgaz Furnizare SA vor fi Romgaz – cu 60% din totalul acțiunilor și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) – 40%. Firma va avea un capital social subscris de 225 de milioane de lei, care ar trebui să asigure funcționarea companiei pe 3 ani. Capitalul vărsat inițial de 67,5 milioane lei va fi asigurat de cei doi acționari, proporțional cu participarea la capital. „Restul sumei până la nivelul capitalului subscris va fi vărsat în funcție de necesități, dar nu mai târziu de 12 luni de la data constituirii societății”, se specifică în referatul ce prezintă proiectul de act constitutiv al noi companii.
“Romgaz are oportunitatea de a contribui la dezvoltarea pieței de furnizare prin crearea unui concurent semnificativ pentru cei doi mari jucători ( în principal – adică E.ON și Engie), prin: ofertarea și contractarea de consumatori (în special noncasnici) aflați în portofoliul unor furnizori actuali, în special al celor majori; absorbția unor furnizori mai mici, împreună cu portofoliile acestora; absorbția unor furnizori care dețin și rețele de distribuție; gazeificarea de localități prin construcția, operarea de rețele de distribuție și furnizarea de gaze naturale în aceste localități”, potrivit reprezentanților companiei.
Prin noua societate, Romgaz ar mai putea beneficia de următoarele oportunități:
– posibilitatea de a dezvolta activitatea de trading prin comercializarea unei activități suplimentare de gaze, care nu au ca și sursă producția Romgaz ( se referă la Marea Neagră)
– exploatarea oprtunităților date de proiectele de infrastructură din regiune
– posibilitatea de a accesa cantități/surse având ca și origine noile descoperiri de gaze natural din Marea Neagră
– furnizarea de gaze consumatorilor casnici din piața reglementată
– noi proiecte privind utilizarea gazelor comprimate drept carburant pentru vehicule
– implicare în industria gazelor naturale lichefiate (LNG).
Romgaz vrea să intre în proiectul Neptun Deep cu 15 – 20%
Romgaz este în discuții pentru intrarea în proiectul Neptun Deep, privind exploatarea gazelor din Marea Neagră, cu un procent cuprins între 15 și 20% și are surse să poată finanța investiția, a declarat Adrian Volintiru, CEO Romgaz, pentru Financial Intelligence, adăugând că reprezentanții Exxon au contactat Romgaz atât direct, cât și prin intermediul consultantului desemnat pentru a-i reprezenta în negocierea exitului.
Romgaz pregătește și alte investiții – terminalul LNG Alexandropoulis, termocentrala de la Mintia, finalizarea investiției Iernut, investiții în energie verde și în facilități petrochimice, acestea făcând parte din strategia noastră de expansiune, a spus Volintiru, citat de www.financialintelligence.ro
Ministrul Economiei și Energiei Virgil Popescu a cerut Romgaz să fie mai activă în piață, chiar și în Marea Neagră, și să analizeze oportunitatea de a prelua participaţia ExxonMobil în proiectul Neptun din Marea Neagră, în cazul în care retragerea americanilor se va confirma.
Se schimbă, din nou, administratorii la Romgaz
La solicitarea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, acționarii vor alege noi membri ai Consiiliului de Administrație, prin metoda votului cumulativ. Mandatele actualilor administratori expiră în data de 27 noiembrie. Din CA fac parte: Nicolae Havrileț, Manuela-Petronela Stan-Olteanu, Romeo-Cristian Ciobanu, Caius-Mihai Parpala, Tudorel Hărăbor, Nicolae Cîmpeanu și Petrus Antonius Maria Jansen.