Lucrările grupurilor de lucru din cadrul Strategiei Energetice Naționale au luat sfârşit, peste 300 de specialişti au participat, expunându-şi opiniile, a anunţat ministrul Victor Grigorescu. “S-a discutat starea sistemului, s-au prezentat idei și s-au analizat direcții. Ministerul Energiei va publica rapoartele fiecărui grup de lucru și îi așteaptă pe toi cei interesati sa contribuie. Vom avea o largă consultare publică pe care o veți regăsi în documentul final. Mă bucur să văd că am făcut pași importanți în elaborarea Strategiei și că la ea au participat peste 300 de specialiști. Avem nevoie de un document care să traseze clar direcțiile pe care le alegem pentru securitatea energetică a României. Nu este un document al unei persoane sau al unui grup de specialiști. Este un document la elaborarea căruia trebuie să participăm cu toții pentru că implementarea celor ce le vom decide ne privește pe noi toți, ca societate responsabilă”, a declarat ministrul Energiei, pe pagina sa de Facebook.
Foto: Sursa Ministerul Energiei
Astăzi, 14.04.2016, a avut loc ultima sesiune de lucru Securitate și Diplomație Energetică, din procesul de elaborare a Strategiei Energetice a României 2016-2030. „ Eu sunt foarte fericit că avem o astfel de dezbatere. Poate că este prima dezbatere serioasă pe tematica securității energetice și, mai mult decât atât, a diplomației energetice. În ceea ce privește primul subiect, cred că sunt două dimensiuni ale securității. Una care ține de guvernanța energiei și alta care ține de geopolitica energiei. E bine că le discutăm pe amândouă. În ceea ce privește guvernanța, cred că ar fi bine să ieșim din constatări și mai degrabă să fim într-o conduită proactivă și să facem propuneri, nu evaluări. Cred că trebuie să fim mai fermi în abordarea realității din sistemul energetic. În acest moment, eu nu cred că avem un inventar realist al asset-urilor din sistemul energetic național”, a afirmat Mihnea Constantinescu (MAE).
Razvan Purdilă la Transelectrica a sugerat ca titlul sesiunii de lucru să fie «Securitate, geopolitică și diplomație energetică», pentru că fără geopolitică este greu să construiești o diplomație energetică. „Aş dori să spun că, după părerea mea, securitatea energetică naţională cu orizontul anului 2030 va evolua în funcţie de doi factori. Unul este nivelul eficienţei în întregul proces energetic, iar celălalt factor este nivelul inteligenţei pe care o putem da reţelelor noastre, în principal celor de electricitate, dar şi celor de gaz, în orizontul anului 2030. De aceea, măsura pe care eu o consider adecvată este să ne concentrăm asupra acestor două elemente: eficiență pe întregul proces energetic – producţie, transport şi consum. Nu neaparăt în această ordine, poate chiar invers. După părerea mea, în orizontul 2030, gradul de control al clientului va creşte. Şi, de asemenea, este necesară concentrarea pe tehnologie şi pe ridicarea nivelului inteligenţei reţelelor”, a afirmat la rândul său Corneliu Bodea, reprezentant al Centrului Român al Energiei.