- Greenpeace Romania: Viziunea 1 “Valea Jiului – Generator de inovație în sectorul energetic românesc” este cea mai potrivită/fezabilă pentru viitorul regiunii în contextul unei transformări totale ale economiei în baza tranziției energetice către surse de energie curate
Ministerul Fondurilor Europene a încheiat etapa de consultare publică cu prezentarea a 3 opțiuni de viziune pentru Valea Jiului, în cadrul proiectului „Strategia de dezvoltare Socială, Economică și de Mediu a Văii Jiului” finanțat de către Comisia Europeană, prin Structural Reform Support Service – SRSS.
De realizarea strategiei se ocupă PricewaterhouseCoopers, care urmează să prezinte un prim draft al documentului. Până pe 16 aprilie, PwC derulează un nou proces de consultare publica cu stakeholderii, în sistem on-line, date fiind conditiile actuale.
Fundația Greenpeace România consideră că pentru Valea Jiului renunțarea la cărbune până în 2030 devine o realitate, dictată atât de costurile ridicate pentru producerea energiei din cărbune, dar și de agenda europeană care, în contextul schimbărilor climatice, își propune atingerea neutralității climatice până în 2050. Renunțarea la cărbune vine cu o serie obstacole și, în același timp, de oportunități. Comisia Europeană oferă sprijin pentru zonele/comunitățile care vor fi cele mai afectate de aceasta tranziție. În cadrul Pactului Verde European, Comisia Europeană a creat Mecanismul Tranziției Juste prin care sunt alocați 100 de miliarde de euro pentru dezvoltarea unor economii verzi, post combustibili fosili. României îi vor fi alocate 10,11 miliarde de euro, iar în plus va beneficia de 757 de milioane de euro din Fondul pentru Tranziție Justă. (fiind al treilea cel mai mare beneficiar după suma alocată). Accesul la aceste finanțări se realizează prin pregătirea unor planuri de tranziție teritorială (pe o perioadă de 10 ani), se specifică într-un comunicat al Greenpeace.
Potrivit Greenpeace România, opțiunile de viziune propuse de către PricewaterhouseCooper trebuie să țină cont de aceste oportunități financiare existente la nivelul Comisiei Europene. În același timp trebuie avut în vedere faptul că planurile Comisiei nu sunt cele mai ambițioase atunci când vine vorba despre transformările prin care trebuie să treacă Europa pentru a limita efectele schimbărilor climatice. Modul în care a fost construit Pactul Verde European nu este pe deplin în linie cu prevederile Acordului de Climă de la Paris.Discuțiile despre gaz ca și combustibil de tranziție sau despre tehnologiile privind stocarea și folosirea carbonului (CCS – extrem de costisitoare) nu fac decât să frâneze tranziția către surse de energie curată și să pună în pericol obiectivele asumate pentru limitarea efectelor încălzirii globale. Investițiile în aceste sectoare în Valea Jiului nu vor face decât să supună comunitățile locale la o nouă tranziție. Nu avem resurse și nici timp la dispoziție pentru a testa tehnologii scumpe, incerte, ineficiente și care pot produce dezechilibre economice, sociale și de mediu. Rețelele de hidrogen sau captarea, stocarea și utilizarea dioxidului de carbon NU reprezintă opțiuni serioase pentru dezvoltarea socială și economică a Văii Jiului.
Banii folosiți pentru dezvoltarea Văii Jiului trebuiesc investiți într-o manieră inteligentă și durabilă. Investițiile trebuiesc realizate strategic pentru viitor, cu focus pe inovare în cercetare, pe infrastructură digitală, pe o economie circulară smart și pe sisteme de transport ale viitorului. Într-o regiune cu un istoric în domeniul energetic, promovarea unei tranziții energetice echitabile și curate reprezintă o prioritate și o oportunitate pentru România și pentru Valea Jiului. Sunt necesare programe de eficiență energetică, de stimulare democrației energetice și a prosumatorilor, susține Greenpeace.
Din considerentele prezentate mai sus, Greenpeace Romania consideră că Viziunea 1 “Valea Jiului – Generator de inovație în sectorul energetic românesc” este cea mai potrivită/fezabilă pentru viitorul regiunii în contextul unei transformări totale ale economiei în baza tranziției energetice către surse de energie curate.
În același timp, nu militează pentru o abordare exhaustivă, înțelegând cât de important este turismul în dezvoltarea regiunii. Este adevărat că există un potențial semnificativ pentru dezvoltarea de activități în Valea Jiului – de la ciclism montan, agroturism, vizitarea fostelor mine, turism ecvestru, speologie până la drumeții montane și alpinism. Dar acest potențial turistic nu poate acoperi toate nevoile regiunii și nu poate face față la toate provocările de ordin economic și social. Nu credem într-o viziune care se axează doar pe un singur domeniu de activitate la fel cum nu credem în potențialul de dezvoltare al zonelor monoindustriale, precizează reprezentanții Greenpeace.
În ceea ce privește opțiunea pentru “Valea Jiului – Centru de reconversie profesională și specializare inteligentă în România”, se propune integrată în opțiunea 1. Reconversia profesională poate fi centrată în jurul tranziției energetice și în jurul transformării economiei într-una sustenabile, circulare și verzi. În plus un centru de reconversie profesională/un nou program de reconversie profesională fără oportunități de angajare în regiune, înseamnă o nouă rundă de dezamăgiri și întărirea sentimentului de abandon – că cei de la nivel central nu dau doi bani pe ce se întâmplă cu viitorul Văii Jiului.
Nu în ultimul rând refacerea, protejarea și finanțarea sănătății mediului trebuie, de asemenea, avute în vedere în cadrul acestei strategii: avem nevoie ca 30% dintre ecosisteme să fie protejate până în 2030, pentru a le restaura funcționarea și a ne asigura că pot continua să susțină condițiile vitale pentru existența noastră. Valea Jiului este înconjurată de Parcuri Naționale și situri Natura 2000. Protejarea lor trebuie să devină o prioritate atât la nivel regional cât și la nivel național/European, se precizează în comunicat.
