Modificările propuse de Ministerul Energiei la legea offshore oferă o şansă pentru dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră, susține Federaţia Patronală de Petrol şi Gaze (FPPG).

În acest moment, legea offshore, votată de Parlament în toamna anului trecut, generează o cotă totală a statului (government take) de aproximativ 90% din profiturile unui proiect standard de gaze naturale offshore. „Prin modificările (propuse în proiectul de modificare – n.r.), cota totală a statului (government take) atinge un nivel mai echilibrat de aproximativ 60% din profiturile generate într-un proiect standard offshore, ceea ce oferă o şansă pentru dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră”, se arată într-un studiu realizat de compania de consultanţă BirişGoran, la comanda FPPG, dat publicităţii joi, scrie Agerpres.
„Scăderea cotei statului de la 90% la 60% este o îndulcire a pilulei amare date industriei de către legislaţia offshore. E suficient pentru a demara producţia în Marea Neagră, nu e suficient, nu avem de unde şti. Important este că s-a început un proces de consultare care ar trebui să fie serios, iar reprezentanţii statului trebuie să facă calcule de impact”, a spus Gabriel Biriş, partener al firmei de consultanţă BirişGoran, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.
O altă concluzie a studiului este că în România impozitarea producţiei de petrol şi gaze este cea mai ridicată din Europa. „Sistemul de impozitare din România este astfel unul care efectiv descurajează investiţiile viitoare în offshore. În contextul în care producţia de gaze naturale naţională a suferit scăderi considerabile pe măsura exploatării şi epuizării treptate a depozitelor convenţionale existente, iar specialiştii estimează că menţinerea sau chiar creşterea producţiei naţionale putea fi realizată în mod substanţial numai prin intermediul zăcămintelor offshore, este de aşteptat ca sistemul actual de impozitare să conducă la descurajarea investiţiilor offshore, la limitarea activităţii la depozitele mature onshore aflate în producţie, cu un grad de epuizare ridicat şi declin accentuat şi, implicit, la scăderea producţiei naţionale şi la creşterea dependenţei de importuri”, spun autorii studiului.
Principala măsură propusă de autorii studiului este “reducerea sarcinii fiscale efective la unul nivel apropiat de media țărilor europene și corelarea impozitării cu gradul de dificultate și risc al exploatării”.