Transelectrica cere aprobarea ANRE. Noul Plan de dezvoltare a rețelei electrice de transport ia în calcul o creștere a consumului de energie cu 7,9% până în 2027

• Scenariul de referință prevede un program de retrageri definitive din exploatare ale unor grupuri termoelectrice totalizând 4996 MW putere netă disponibilă; se vor repune în funcțiune grupuri energetice după reabilitare, de cca. 2841 MW. Sunt menționate și intenții de instalare de grupuri noi, de cca. 2306 MW, exclusiv proiectele bazate pe RES, comparativ cu valoarea de cca. 4680 MW prevăzută în Planul aprobat în 2016
• Transelectrica a analizat, pentru noul Plan, și un scenariu „verde”: volumul de putere instalată în centralele electrice eoliene şi fotovoltaice pentru 2022 este de cca. 5000 MW, iar pentru 2027 este de cca. 6000 MW
• La cele 77 de proiecte de investiții, prevăzute în Planul aprobat în 2016, se adaugă 9 proiecte noi

 Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica solicită aprobarea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE pentru un nou Plan de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru perioada 2018-2027.  ANRE a publicat pe site-ul propriu, o decizie în acest sens. În  prezent, este funcțional Planul de dezvoltare a RET pentru perioada 2016-2025.

În noul plan, au fost incluse 77 de proiecte de investiții, prevăzute și în Planul aprobat în 2016, și 9 proiecte de investiții noi, conform documentului prezentat de Transelectrica. Urmare a unor analize efectuate de Operatorul de Transport și Sistem –OTS, a rezultat ca sunt necesare pentru siguranța alimentării consumului, pentru integrarea producției din centrale noi, inclusiv cele care utilizează sursele regenerabile de energie și pentru creșterea capacității de interconexiune, un număr de 24 de proiecte de investiții, prevăzute și în Planul aprobat în 2016, la care s-au adăugat 3 proiecte de investiții noi. De asemenea, din categoria proiectelor care au ca obiectiv retehnologizarea rețelei, au rezultat ca fiind necesare 52 de proiecte de investiții (prevăzute și în Planul aprobat în 2016) la care s-au adăugat 6 proiecte de investiții noi.

Aceste analize au condus la identificarea soluțiilor tehnice de întărire a RET, respectiv a proiectelor de investiții necesare pentru eliminarea congestiilor pe direcțiile principale ale fluxurilor de putere între zonele de producere din estul țării și zonele de consum din vest, corespunzând următoarelor culoare de transport al energiei electrice: culoarul nord-sud de legătură între Dobrogea și Moldova; culoarul est-vest de legătură între Dobrogea și București (inclusiv zona limitrofă);culoarul est-vest de legătură între Moldova și partea de vest a SEN, precizează reprezentanții Transelectrica.

În noul Plan, Transelectrica a prevăzut execuția, cu prioritate, a lucrărilor pentru evitarea unor situaţii de urgenţă create de inundaţii, alunecări de teren, vandalisme etc. Programul de lucrări de mentenanţă majoră pentru perioada 2018 ÷ 2027 ţine seama de prioritizarea staţiilor pe criteriul stării tehnice (vechimii) şi al importanţei, dar şi de localizarea geografică a staţiilor.

Scenariile avute în vedere de Transelectrica în elaborarea Planului: de referință, alternativ și “verde”

Scenariul de referință avut în vedere de Transelectrica în elaborarea Planului, prevede o creștere cumulată a consumului de energie electrică cu cca. 7,9% astfel: cu 2,7 % pe termen mediu (2022) şi cu cca. 5,2 % pe termen lung (2027). În Planul aprobat în 2016, s-a considerat o creștere cumulată cu cca. 12,6%, astfel: 4,6 % pe termen mediu (2020) și 8 % pe termen lung (2025);

La construirea scenariului de referință s-a avut în vedere un program de retrageri definitive din exploatare ale unor grupuri termoelectrice, la atingerea duratei de viaţă sau datorită neîncadrării în cerinţele Uniunii Europene privind poluarea, totalizând 4996 MW putere netă disponibilă, dintre care 2714 MW până în 2022 inclusiv, comparativ cu valoarea de cca. 2082 MW prevăzută în Planul aprobat în 2016, potrivit Planului de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru perioada 2018-2027.

Conform Planului, se vor repune în funcțiune grupuri energetice după reabilitare, de cca. 2841 MW, comparativ cu valoarea de cca 1140 MW, prevăzută în Planul aprobat în 2016. Sunt menționate și intenții de instalare de grupuri noi, de cca. 2306 MW, exclusiv proiectele bazate pe RES, comparativ cu valoarea de cca. 4680 MW prevăzută în Planul aprobat în 2016.  Volumul de putere prognozat a fi disponibil în centrale electrice eoliene și fotovoltaice până în anul 2022 este de cca. 4900 MW (comparativ cu valoarea de 6200 MW prevăzută în planul aprobat în 2016, pentru orizontul de timp 2020), iar până în anul 2027, de cca. 5200 MW (comparativ cu valoarea de 6400 MW, prevăzută în Planul aprobat în 2016, pentru orizontul de timp 2025), reiese din documentul consultat de InvesTenergy.

Un Scenariu alternativ, considerat favorabil de reprezentanții Transelectrica, prevede o creștere cumulată a consumului de energie electrică cu cca. 9,75% astfel: 5,08 % pe termen mediu (2022) și încă cca. 4,67 % pe termen lung (2027).

Complementar scenariului favorabil pentru consumul de energie electrică, Transelectrica a analizat, pentru noul Plan, un scenariu „verde”, caracterizat ”prin creșterea puterii instalate în centralele electrice, ca urmare a condițiilor economice și financiare favorabile implementării politicilor energetice promovate la nivelul Uniunii Europene (integrarea surselor regenerabile, creșterea eficienței energetice, reducerea emisiilor de CO2, dezvoltarea soluțiilor de tip smart grid și a capacităților de stocare a energiei), coroborat cu evoluția consumului de energie electrică”.

În scenariul „verde” ipotezele privind volumul de putere instalată în centralele electrice eoliene şi fotovoltaice pentru orizontul de timp al anului 2022 este de cca. 5000 MW, iar pentru orizontul de timp al anului 2027 este de cca. 6000 MW.

Proiecte de investiții de interes comun

România face parte din interconexiunea nord-sud privind energia electrică din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est („NSI East Electricity”). Un capitol din Plan este dedicat Proiectelor de investiții de interes comun (PCI) aprobate la nivel european prin Regulament al Comisiei Europene, respectiv:

• Proiectul 138 „Black Sea Corridor”
• Proiectul 144 „Mid Continental East Corridor”.

Prin realizarea acestor proiecte, va crește capacitatea de interconexiune a României de la 7 % din capacitatea de producție instalată în prezent, la peste 9 % în anul 2020 și la 15 % în anul 2030, precizează reprezentanții Transelectrica. De notat că țintele stabilite de Comisia Europeană în privința gradului de interconectare care trebuie atins pe secțiunile transfrontaliere ale statelor membre sunt 10 % până în anul 2020 și 15 % până în anul 2030.

Recomandări pentru următoarea revizie a planului de dezvoltare a rețelei electrice de transport

În Ordinul pregătit de ANRE sunt prevăzute recomandări pentru elaborarea următoarei revizii a planului de dezvoltare a rețelei electrice de transport, după cum urmează:

• includerea în secțiunea de evaluare a adecvanței sistemului a unui/unor scenarii care să ia în considerare impactul condițiilor climatice severe atât asupra cererii de consum, cât și asupra disponibilității capacităților de producer
• completarea analizei de evaluare a adecvanței sistemului cu o analiză de sensibilitate din perspectiva disponibilității unităților de producere care funcționează pe bază de combustibili fosili (stare tehnică, exigențe privind protecția mediului, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră) și a probabilității de realizare/nerealizare a unor capacități noi de producere cu impact semnificativ asupra sistemului
• având în vedere ponderea semnificativă a capacităților de producere din surse regenerabile în mixul de capacități de producere disponibile și creșterea duratei și a frecvenței fenomenelor climatice severe pe durata unui an calendaristic, se impune adoptarea metodelor probabilistice de evaluare a adecvanței sistemului și de testare a flexibilității sistemului, inclusiv în relație cu disponibilitatea capacităților de interconexiune transfrontaliere
• includerea unei analize zonale a raportului cerere de consum/capacități de producere disponibile, în perspectiva optimizării circulației de puteri și a reducerii CPT prin identificarea de soluții pentru distribuirea producției (direcții și strategii de investire în capacități de producere) și de posibilități de integrare a managementului cererii de consum în echilibrarea balanței consum/producție și în portofoliul serviciilor de sistem.
• includerea în plan a unei secțiuni care să detalieze lucrările de investiții și/sau proiectele pilot propuse pentru pregătirea tranziției către rețelele inteligente și digitalizarea RET4
• includerea în plan a stadiului de realizare a programului de implementare a soluțiilor și măsurilor pentru creșterea eficientei energetice prin implementarea proiectelor de management energetic și aplicare a soluțiilor bazate pe tehnologii noi precum și a stadiului de realizare a programului de cercetare – inovare
• includerea unei analize detaliate privind impactul asupra sistemului energetic național al întârzierii/amânării termenului de punere în funcțiune a proiectelor de investiții prevăzute în planul aprobat, dacă este cazul, din punct de vedere al siguranței în alimentare a consumului, al integrării producției din centrale, inclusiv cele care utilizează surse regenerabile de energie, precum și al creșterii capacității de interconexiune;
• includerea în plan a situației capacităților de producție disponibile estimate în SEN până în 2030, pentru urmărirea realizării procentului de 15 % al capacității de interconexiune.