Cristian Bușoi, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, a participat la Conferința anuală InvesTenergy, ediția a X-a, „Echilibrul Puterii în Energie. Viziune. Investiții. Valoare Umană”, unde a abordat teme esențiale pentru securitatea energetică a României.
Într-un interviu one-to-one, Cristian Bușoi a vorbit despre lecțiile perioadei de alertă energetică, necesitatea evitării unor situații precum oprirea simultană a celor două reactoare de la Cernavodă, rolul energiei nucleare în asigurarea securității energetice și perspectivele proiectelor nucleare ale României. Discuția a vizat și fondurile europene disponibile pentru sectorul energetic și prioritățile de investiții, în contextul nevoii de capacități noi, securitate energetică și prețuri suportabile pentru economie și populație.
Vă invităm să urmăriți, în materialul video de mai jos, declarațiile lui Cristian Bușoi, Secretar de Stat în Ministerul Energiei:
România nu are încă o perspectivă clară privind repornirea Unităților 1 și 2 de la CNE Cernavodă, iar situația poate pune presiune suplimentară asupra prețurilor la electricitate în lunile următoare, a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, la Conferința anuală InvesTenergy „Echilibrul Puterii în Energie. Viziune. Investiții. Valoare Umană”.
„Încă avem reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă închise și nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puțin pe următoarele zece zile prognoza arată foarte îngrijorător”, a spus Bușoi, avertizând că fiecare zi de întârziere reprezintă un risc suplimentar pentru prețul energiei, într-un context european deja caracterizat de prețuri ridicate la gaze. Potrivit oficialului, sistemul energetic românesc s-a dovedit totuși mai rezilient decât se anticipa, datorită mobilizării Transelectrica și a Dispecerului Energetic Național, introducerii în sistem a unor noi capacități, contribuției Complexului Energetic Oltenia și Hidroelectrica, precum și producției din surse regenerabile.
Bușoi a subliniat însă că situația de la Cernavodă reprezintă un semnal de alarmă și trebuie să determine România să accelereze lucrările pe brațul Bala al Dunării și să analizeze soluții tehnologice care să reducă vulnerabilitatea centralelor nucleare în perioadele de secetă și debite scăzute. „A fost un semnal de alarmă. Trebuie să începem acele lucrări care au fost amânate pe brațul Bala, fără de care oricum Cernavodă 3 și 4 nu ar putea fi construite”, a declarat secretarul de stat. În opinia sa, actuala situație nu schimbă rolul strategic al energiei nucleare. Dimpotrivă, România trebuie să continue investițiile în acest sector, energia nucleară urmând să rămână un pilon de bază al mixului energetic, alături de celelalte tehnologii.
Bușoi a atras atenția că dezvoltarea noilor capacități nucleare presupune și costuri pentru consumatorii finali. În cazul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, finanțarea va implica un mecanism de tip Contract for Difference (CfD), ceea ce înseamnă că diferențele rezultate din mecanism se vor reflecta, într-o anumită formă, în costurile suportate de consumatori. În același timp, aceste costuri trebuie analizate în raport cu beneficiile energiei nucleare: producție în bandă, securitate energetică și lipsa emisiilor de CO₂ în procesul de producere a electricității.
În ceea ce privește investițiile în sectorul energetic, România a absorbit peste 800 de milioane de euro prin PNRR, fonduri care au susținut proiecte de producție din surse regenerabile, stocare, cogenerare de înaltă eficiență și producție de hidrogen. Prin Fondul pentru Modernizare, dintr-un volum estimat la aproximativ 12 miliarde de euro, circa 10 miliarde de euro sunt deja angajate în proiecte, potrivit lui Bușoi. Printre investițiile importante se află proiectele Transelectrica și cele destinate Complexului Energetic Oltenia. Următoarea prioritate majoră trebuie să fie însă infrastructura de distribuție, consideră oficialul. Investițiile în rețele trebuie să primească o pondere mai mare atât în fondurile europene viitoare, cât și în strategiile naționale de dezvoltare a sectorului energetic.
În privința centralei de la Iernut, secretarul de stat a precizat că managementul Romgaz și-a asumat finalizarea investiției până la sfârșitul anului 2026, urmând ca aceasta să înceapă să lucreze în primul trimestru al anului viitor. Mesajul transmis de Cristian Bușoi la Conferința InvesTenergy este că România trebuie să transforme actuala perioadă de vulnerabilitate într-un accelerator pentru investiții: nuclearul trebuie consolidat, rețelele trebuie dezvoltate, capacitățile noi trebuie integrate rapid, iar mecanismele de finanțare trebuie orientate către proiecte bancabile și sustenabile pe termen lung.
Publicația InvesTenergy a organizat, pe 6 octombrie, un Dublu Eveniment – Conferința anuală InvesTenergy, ediția a X-a, și Gala dedicată Specialiștilor din Energie – „Să punem OAMENII din ENERGIE în LUMINĂ!”, ediția a V-a, eveniment desfășurat sub patronajul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE.
