„Este o responsabilitate internațională comună, dar și una domestică” – Lucian Mircescu
Prețul ridicat al energiei în România este rezultatul unui cumul de factori: deficitul de capacități de producție, interconectările insuficiente, blocajele din rețea, lipsa instrumentelor de flexibilitate și dependența, în anumite momente, de centralele pe gaz și cărbune. România poate corecta o parte semnificativă din aceste dezechilibre până în 2030, pe măsură ce noi capacități de producție și stocare vor intra în sistem. Este perspectiva exprimată de Lucian Mircescu, PPC România, speaker la conferința InvesTenergy „Echilibrul Puterii în Energie. Viziune. Investiții. Valoare Umană”.
De ce continuă energia să fie scumpă în România?
În timp ce Europa traversează o transformare profundă a sistemului energetic, consumatorii români continuă să resimtă în facturi presiunea prețurilor ridicate.
Potrivit lui Lucian Mircescu, una dintre explicațiile de bază este una cât se poate de simplă: cererea și oferta nu sunt echilibrate. „România are o problemă de piață, simplă, cerere și ofertă. Cerere există cât de cât, oferta lipsește”, a explicat reprezentantul PPC România.
Deficitul devine vizibil în special în momentele în care producția regenerabilă scade, iar necesarul de consum trebuie acoperit din alte surse. „Este suficient să ne uităm pe site-ul Transelectrica în mai multe momente ale zilei și o să vedem că suntem pe deficit cu 1.000–2.000 MWh, de regulă când nu mai avem soarele pe cer”, a punctat Lucian Mircescu.
Problema este, în primul rând, una de capacități de producție. România are nevoie de noi capacități de producție și stocare
Presiunea asupra prețurilor ar putea fi redusă pe măsură ce noi proiecte energetice vor intra în funcțiune. Investițiile în energie eoliană, fotovoltaică și stocare sunt esențiale pentru creșterea ofertei interne și pentru acoperirea perioadelor în care producția solară nu este disponibilă. „Mă aștept să se amelioreze această situație odată ce vor intra mai multe capacități în sistem – eoliene, stocare. Spre 2030, să rezolvăm semnificativ o parte din această problemă”, a declarat reprezentantul PPC România.
VIDEO – intervenția lui Lucian Mircescu la conferința InvesTenergy
Deficitul de producție nu este însă singura explicație pentru prețurile ridicate. Un alt factor important îl reprezintă diferențele de preț dintre regiunea Europei Centrale și de Est și piețele din Europa de Vest.
Lucian Mircescu a făcut referire la analizele realizate la nivel european, inclusiv la concluziile ACER, care indică probleme legate de interconectarea regiunii noastre cu restul Europei. „Amintesc divergența de prețuri dintre regiunea noastră și prețurile din Europa de Vest. În acest context, raportul ACER a indicat alte elemente – o problemă de interconectare a regiunii noastre la restul Europei, câteva gâtuiri, probleme de alocare a capacităților”, a explicat acesta.
Cu alte cuvinte, faptul că există energie disponibilă într-o anumită zonă a Europei nu înseamnă automat că aceasta poate ajunge în România, în cantitatea necesară și exact în momentul în care este nevoie de ea. Infrastructura de transport și interconectarea devin astfel la fel de importante ca producția.
Pe măsură ce ponderea energiei regenerabile crește, sistemul are nevoie de tot mai multă flexibilitate. Stocarea este una dintre soluții, dar nu este singura. Este nevoie și de mecanisme prin care consumul să poată fi ajustat în funcție de disponibilitatea energiei și de semnalele pieței. „Mă refer la capacitățile de stocare, la maniera în care circulă energia pe anumite artere. Avem nevoie și de oferte diversificate ale furnizorilor pentru clienți”, a spus Lucian Mircescu.
Un rol important îl pot avea și schemele de demand response, prin care consumatorii sunt stimulați să își ajusteze consumul în funcție de condițiile din sistem. „Scheme de demand response, s-au facut primii pași în acest sens”, a punctat reprezentantul PPC România.
Pe de altă parte, în perioadele în care producția regenerabilă este insuficientă, România se bazează mai mult pe centralele pe combustibili fosili. În numeroase intervale, centralele pe gaz și cărbune pot ajunge să fie cele care stabilesc prețul marginal al energiei, iar costurile mai ridicate ale acestor tehnologii se reflectă în piață.
Situația este cu atât mai sensibilă într-un context internațional caracterizat de volatilitatea pieței gazelor naturale și de conflicte geopolitice. „Avem momente multe când prețul e dat de capacități care funcționează pe gaz și cărbune, în contextul conflictelor internaționale, gazul natural fiind în zona de deficit”, a atras atenția Lucian Mircescu.
Prin urmare, nu există o singură explicație pentru nivelul ridicat al prețurilor. Lipsa capacităților interne de producție, interconectarea insuficientă, congestiile din rețea, lipsa flexibilității și a stocării, dar și dependența de producția pe gaz și cărbune în anumite intervale se suprapun.
„Cumul de factori”, a sintetizat Lucian Mircescu. Este, în același timp, o problemă care depășește granițele României. Piața europeană a energiei este interconectată, iar dezechilibrele dintr-o regiune se pot transmite rapid către celelalte piețe.
„Este o responsabilitate internațională comună, dar și una domestică”, a subliniat reprezentantul PPC România.
Pentru România, următorii ani vor fi decisivi. Creșterea capacităților de producție regenerabilă trebuie să fie însoțită de investiții în stocare, rețele, interconectări și mecanisme de flexibilitate. Doar adăugarea de noi capacități de producție nu este suficientă. Energia trebuie să poată fi transportată acolo unde este necesară, stocată atunci când producția depășește consumul și consumată mai inteligent atunci când sistemul are nevoie.
Perspectiva lui Lucian Mircescu este că până în 2030 România poate rezolva semnificativ o parte din actualele probleme, dacă ritmul investițiilor va fi menținut.
