- Marii consumatori de energie nu vor ca distribuitorii să cumpere electricitate de pe piața specială pentru ei
Noul cadru de contractare a energiei electrice de către clienții finali mari nu satisface nevoile marilor consumatori. Asimilarea distribuitorilor de energie cu marii consumatori, golește Piața de energie electrică pentru marii consumatori (PMC) conținut, susține Asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC), într-un comunicat.
ABIEC transmite că a luat act de aprobarea Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) nr. 65/31.03.2022 pentru aprobarea Regulamentului privind cadrul organizat de contractare a energiei electrice de către clienții finali mari și își exprima dezamăgirea cu privire la forma în care acest regulament a fost modificat.

“Piața de energie electrică pentru clienții finali mari, în forma în care aceasta există astăzi, este rezultatul exclusiv al modului în care a fost reglementată de ANRE. Autoritatea nu a fost receptivă la opiniile grupului de lucru constituit în acest sens în perioada 2011 – 2012, prin urmare, Piața de energie electrică pentru marii consumatori (PMC) nu este funcțională și nu s-a înregistrat nici măcar o singură tranzacție de la înființarea ei pană astăzi. În acest sens am sperat ca de această dată Autoritatea să manifeste mai multă deschidere față de nevoile participanților din piață pentru a o putea face funcțională, iar ABIEC împreună cu Asociația Producătorilor de Energie din România (HENRO) au lucrat pentru a propune un cadru de reglementare care să satisfacă nevoile ambelor categorii de participanți la piață, producători și consumatori, document care a fost transmis către ANRE. În urma publicării spre consultare publică și ulterior a aprobării, de către ANRE, a regulamentului, constatăm cu stupoare că acestui document i-a fost, din nou, modificat sensul prin introducerea operatorului de transport și de sistem precum și a operatorilor de distribuție în poziția de cumpărători asimilați marilor clienți, deci beneficiari și participanți la piața în discuție precum și prin interdicția adresată producătorilor de a publica oferte inițiatoare care să conțină clauze ce le sunt favorabile, în timp ce toate observațiile noastre reiterate în procesul de consultare publica au fost respinse”, se precizează în comunicat.
Scopul inițial al acestei piețe era să fie destinată exclusiv consumatorilor finali energointensivi care folosesc energia electrică pentru a produce bunuri cu valoare adăugată mare și foarte mare, companiile de distribuție fiind clasificate diferit de legislația europeană, iar introducerea acestor companii în regulament depășește obiectivul grupului de lucru interministerial constituit la inițiativa Guvernului strict pentru această piață. Totodată, deși proiectul Regulamentului prevede că este „interzisă revânzarea energiei electrice achiziționate de către clienții finali mari pe această piață”, nu a fost instituit niciun mecanism de control și, eventual, sancționare care să conducă la împiedicarea unor astfel de tranzacții care în mod evident ar goli de conținut întregul concept, atât timp cât, în realitate, distribuitorul nu este împiedicat de nimic să utilizeze energia electrică și în alte scopuri decât consumul propriu având în vedere excepția pe care regulamentul o prevede de la regula interdicției (fără sancțiune, după cum am menționat anterior) de a revinde energia electrică achiziționată de pe PMC: cu excepția revânzării către afiliați pentru consumul propriu al acestora, se specifică în comunicat.
Potrivit ABIEC, această excepție deschide calea pentru operatorii de distribuție care fac parte dintr-un operator economic integrat pe verticală de a revinde energia electrică și către un afiliat al său, fapt ce ar contraveni flagrant principiului unbundling-ului, potrivit căruia operatorul de distribuție trebuie să fie independent, cel puțin în ceea ce privește forma sa juridică, organizarea și procesul decizional, față de alte activități care nu au legătură cu distribuția.
În concluzie, nu înțelegem rațiunea pentru care distribuitorii ar beneficia de dreptul de a participa la această piață pentru un consum care, în realitate, este alcătuit din pierderile de energie electrică din elementele componente ale rețelei, precum și din energia electrică preluată din rețea, dar nefacturată, spre exemplu, din cauza unor racordări ilegale sau a unor grupuri de măsurare defecte, se subliniază în comunicat.
Prezentul regulament, într-o formă complet diferită față de propunerea inițială înaintată de producători și clienții mari industriali, este o recunoaștere a lipsei de importanță și a dezinteresului față de nevoie consumatorilor pe care ANRE îl manifestă față de industria românească, în contextul unor condiții de piață dificile atât pentru consumatori cât și pentru economia națională și cetățenii României, punând în pericol locurile de muncă ale angajaților din întreprinderile mari și contribuind la creșterea ratei șomajului. În consecință, solicităm tuturor autorităților competente – Parlamentul României, Ministerul Energiei, ANRE – reanalizarea de urgență a cadrului organizat de contactare a energiei de către clienții finali mari cu drept de participare la PMC doar pentru consumatorii care utilizează energia electrică pentru a produce bunuri cu valoare adăugată mare și foarte mare și nu pentru acoperirea unor pierderi din rețea, se precizează în comunicatul ABIEC..
Asociația Marilor Consumatori de Energie include cei mai mari consumatori de energie din România. Printre aceste companii se numără Alro Slatina, ArcelorMittal România, Liberty Galati, TenarisSilcotub, și Saint-Gobain România, care au un consum de energie de aproximativ 10% din totalul produs în România. Aceste companii sunt angajatori direcți pentru peste 20.000 de oameni și sunt indirect responsabile pentru alte 1 milion de locuri de muncă ale companiilor contractoare. Membrii fondatori plătesc anual peste 130 de milioane de euro la bugetul de stat și la bugetele locale, au exporturi cumulate de peste un miliard de euro și au realizat invesții care depășesc 1,5 miliarde de euro în România, având strategii de dezvoltare pe termen lung pentru operațiunile locale.