“La nivelul Uniunii Europene se estimează că până la 150 de milioane de europeni se află în sărăcie energetică, astfel că fenomenul este unul relevant pentru toate Statele Membre. Dacă s-ar aplica și în România indicatorii cei mai des folosiți la nivel european, numărul românilor considerați în sărăcie energetică ar fi de de până la 19%, pe când ajutoarele cu încălzirea de la bugetul central acoperă în prezent sub 5% din populație”, se evidențiază în Cercetarea Centrului pentru Studiul Democrației, de pe lângă Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cu tema “Sărăcia energetică și consumatorul vulnerabil. Evidențe din România și Europa”.
Documentul mai remarcă că 12% dintre români beneficiază de tarif social la energie electrică, însă peste 40% din ei nu își dimensionează corect consumurile, astfel încât acest tip de tarif îi dezavantajează. Un alt fenomen al sărăciei energetice îl reprezintă, potrivit specialiștilor CCSD, lipsa accesului formal la electricitate, neexistând în prezent politici publice care să îl combată. Conform unor estimări din raport, aproximativ 460.000 de locuințe din România (7% din totalul gospodăriilor) nu au acces sau au acces informal la electricitate.
Studiul a examinat, în perioada martie-noiembrie, subiectul sărăciei energetice şi a consumatorului vulnerabil din România şi Europa, într-un proiect de cercetare susţinut de Enel România.
Sărăcia energetică, înţeleasă ca o problemă de suportabilitate a facturii, dar şi ca acces deficitar la mijloace moderne de asigurare a confortului în locuinţă, este un fenomen răspândit la nivelul Uniunii Europene, România fiind cu precădere afectată. Măsurile de combatere a sărăciei energetice în țara noastră sunt insuficiente şi ineficiente, susțin autorii studiului, respectiv Corina Murafa, George Jiglău şi Anca Sinea, experţi ai Centrului pentru Studiul Democraţiei, un think tank fondat în 2006 de Facultatea de Ştiinţe Politice.
Redimensionarea şi simplificarea ajutoarelor pentru încălzire, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi măsurile nonfinanciare ar reduce incidenţa acestui fenomen, recomandă specialiștii CSD. ”Complementar, trebuie realizată o tranziţie către măsuri nonfinanciare şi de îmbunătăţire a stării locuinţelor şi eficientizare a consumului. Sub coordonarea ANRE, ar trebui elaborat Planul Naţional de Acţiune privind sărăcia energetică impus de legislaţia europeană încă din 2012. Procedurile pentru acordarea ajutoarelor de încălzire trebuie simplificate atât din perspectiva solicitantului, prin reducerea numărului de documente, cât şi a autorităţilor, prin digitalizarea sistemului şi includerea lor într-un sistem informatic centralizat. Se impune, de asemenea, majorarea ajutorului pentru încălzirea pe lemne, complet insuficient în raport cu nevoile gospodăriilor, deşi cea mai mare parte din ajutoare sunt direcţionate către această formă de încălzire. O altă propunere se referă la actualizarea reglementărilor privind tariful social la energie electrică, astfel încât consumatorii să fie avertizaţi atunci când depăşesc limita de consum până la care legea permite acordarea acestui tip de tarif”, se precizează în studiul menționat.
Lipsuri în cadrul legal
În România, cadrul legal în ceea ce privește sărăcia energetică este dat de Legea 123/2012, ca lege primară, și de reglementările ANRE, ca legislație secundară. Legea primară nu definește sărăcia energetică ca termen distinct, însă definește clientul vulnerabil în mod explicit ca pe o categorie restrânsă drept „clientul final aparținând unei categorii de clienți casnici care, din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială și care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecție socială, inclusiv de natură financiară”.
În UE măsurile pentru protejarea consumatorilor vulnerabili variază de la limitări asupra deconectărilor pentru neplată (cele mai multe jurisdicții), la tarife sociale, exceptări de la anumite componente ale facturii, beneficii sociale prealocate pentru plata facturilor cu energia, dar și consiliere gratuită asupra modalităților de economisire a energiei. În contrast, în România singurele remedii practic aplicate pentru protecția consumatorilor vulnerabili sunt cele financiare, sub forma ajutoarelor de încălzire sau a tarifului social la electricitate. În schimb, cel de-al Treilea Pachet Energetic elaborat de Comisia Europeană recomandă intervenții prin măsuri integrate: măsuri financiare, non-financiare și de eficiență, se sesisează în studiul CSD.
Autorii cercetării au realizat o radiografiere a cadrului legislativ și de politici publice din România și au analizat modul în care abordarea practicată în prezent se răsfrânge asupra realității sociale din țara noastră. Pe baza analizării datelor statistice relevante și anchetei de teren derulate în trei județe (Bacău, Hunedoara, Teleorman), raportul identifică principalele lipsuri și vine cu recomandări concrete de politici publice.
O primă recomandare: definiția clientului vulnerabil ar trebui să țină cont de toți cei cinci factori cheie care determină vulnerabilitatea: comportamentul comercial, designul de piață, factorii structurali și de acces, situația în care se găsește consumatorul, factorii socio-demografici. Motivele de vârstă, sănătate și venit, din actuala definiție, reflectă parțial ultimele două categorii, însă setul de politici derivate din această definiție sunt insuficiente pentru a combate fenomenul în mod eficient. Sub coordonarea ANRE trebuie elaborat Planul de Acțiune privind sărăcia energetică impus de legislația în vigoare. De asemenea, potrivit specialiștilor CSD, este important ca PNA să clarifice instrumentele metodologice după care sunt culese și agregate date relevante pentru măsurarea fenomenului, astfel încât toate instituțiile implicate în operarea cu datele (INS, Ministerul Muncii, autoritățile locale) să aibă o practică unitară. În prezent, discrepanțele mari între datele oferite de diferite instituții fac dificilă identificarea dimensiunii reale a sărăciei energetice.
Alte recomandări:
- regulamentele de furnizare ar trebui modificate astfel încât pentru clienții vulnerabili din motiv de venituri să existe și ajutoare non-financiare (ex: evitarea deconectării în timpul sezonului rece, eșalonări la plată care tin cont de capacitatea clientului de a plati, etc.);
- pentru beneficiarii de tarif social, este necesară regândirea cadrului de acordare a acestei facilități, prin introducerea obligației furnizorului de avertizare a consumatorului după o anumită perioadă de depășire recurentă a tranșelor de consum 1 și 2 social sau prin redimensionarea tranșelor de consum astfel încât acestea să fie adaptate la tiparele de consum ale beneficiarilor;
- Ministerul Muncii trebuie să elaboreze criteriile prin care un client casnic poate fi încadrat în categoria clienților vulnerabili din motive de sănătate sau vârstă, procedura prin care un cetățean poate dobândi această încadrare și maniera prin care ea este adusă la cunoștința furnizorului de energie electrică sau de gaz natural. În acest fel s-ar putea aplica în mod real facilitățile non-financiare prevăzute de legislația în vigoare;
- Ministerul Muncii trebuie să precizeze clar, în legea privind acordarea ajutoarelor de încălzire, ce fel de acte justificative pot solicita primăriile potențialilor beneficiari și totodată să impună prioritizarea obținerii datelor pe cale administrativă, de la alte instituții, decât direct de la solicitanți.
Propuneri pentru simplificarea procedurilor de încheiere a contractelelor de furnizare de energie electrică: digitalizare, eliminare aviz tehnic de racordare și unele acte
În ceea ce privește accesul la electricitate, experții CSD recomandă elaborarea unui plan de acțiune la nivelul Guvernului prin colaborare cu autoritățile locale (prefecturi, consilii județene, primării). Date fiind procedurile complicate de încheiere a contractelor de furnizare de energie electrică, este necesară simplificarea acestora, în sensul digitalizării contractării acolo unde este posibil, eliminării actelor doveditoare privind proprietatea locuinței, precum și a Avizului Tehnic de Racordare, se precizează în studiu.
În același timp, pentru a nu adânci prăpastia digitală, în comunitățile cu acces precar la Internet, ar trebui regândit rolul asistenților sociali în sensul intervenției proactive a acestora pentru a îndruma gospodăriile marginalizate în accesarea drepturilor care li se cuvin. Totodată, deschiderea oamenilor spre consiliere creează o oportunitate pentru ca furnizorii să folosească servicii de mediere comunitară în vederea alegerii planurilor tarifare optime, rezolvării problemelor legate de racordare și plată, etc.
Concluziile studiului CSD/Recomandări
- La nivelul Parlamentului, modificarea legii 123/2012, astfel încât să se prevadă următoarele:
* Redefinirea noțiunii de „client vulnerabil” de o manieră integrată și introducerea celei de „sărăcie energetică” în așa măsură încât acestea să reflecte complexitatea fenomenelor.
* Redefinirea rolului ANRE în calitate de coordonator al Planului Național de Acțiuni pe sărăcie energetică. Plecând de la prevederile europene privind obligația statelor membre de a elabora PNA pe sărăcie energetică, se propune ca ANRE să fie prevăzut prin lege ca fiind coordonatorul procesului de elaborare a acestui document și de raportare a lui la nivel european. În contextul normelor europene în vigoare, documentul trebuie înaintat periodic Comisiei Europene. De asemenea, odată ce Pachetul de iarnă va fi intrat în vigoare, elementele din PNA pot fi incluse în Planul național integrat la dimensiunea a doua, pe indicatorul corespunzător.
Din perspectiva rolului ANRE, Legea 123 trebuie modificată în trei puncte principale:
- Specificarea faptului că ANRE este responsabilă de elaborarea Planului Național de Acțiune pentru combaterea sărăciei energetice, de o manieră integrată și prin implicarea altor actori, precum Ministerul Muncii, Ministerul Energiei, reprezentanți ai furnizorilor și distribuitorilor, reprezentanți ai organizațiilor din societatea civilă cu expertiză în domeniu, reprezentanți ai consumatorilor.
- Specificarea faptului că ANRE este instituția care trebuie să coordoneze procesul de identificare/măsurare/ centralizare a datelor despre consumatorii vulnerabili, cu implicarea autorităților centrale, județene și locale relevante (primării, AJPIS-uri, etc.) și în legătură directă cu furnizorii. De asemenea, legea trebuie să specific clar că datele colectate (cu excepția celor cu caracter personal) trebuie să aibă caracter deschis, în special cele care țin de cheltuieli de fonduri publice, precum sunt cele pentru ajutoarele de încălzire sau cele pentru izolarea termică a blocurilor.
- Specificarea faptului că ANRE transmite PNA către Comisia Europeană și că documentul acesta este instrumental fundamental privind sărăcia și vulnerabilitatea energetică în România atât în vederea raportării pe Planurile Naționale Integrate, cât și în ce privește identificarea tuturor strategiilor și programelor de intervenție în domeniu.
Redefinirea rolului Ministerului Muncii în raport cu instrumentele de intervenție în privința sărăciei și vulnerabilității energetice. Se recomandă plasarea în sarcina Ministerului Muncii a stabilirii criteriilor prin care un client casnic poate fi încadrat în categoria consumatorilor vulnerabili sau a celor afectați de sărăcie energetică
La nivelul ANRE, ca agenție care elaborează legislație secundară cu impact la nivelul fenomenului de sărăcie energetică, este necesară modificarea regulamentelor de furnizare de energie electrică și gaz natural, astfel încât să prevadă măsuri integrate de intervenție în vederea remedierii sărăciei energetice și a protecției consumatorilor aflați în situație de vulnerabilitate. În acest sens, se recomandă ANRE să aibă în vedere introducerea în criteriile de acordare a licențelor de condiții care țin de protecția consumatorilor vulnerabili, dar și crearea de instrumente de monitorizare a comportamentului de piață al furnizorilor cu accent pe vulnerabilitatea energetică.
La nivelul Guvernului, se recomandă elaborarea unui plan de acțiune pentru rezolvarea problemelor de acces la electricitate, prin colaborare cu autoritățile locale (prefecturi, consilii județene, primării).
Experții CSD mai insistă pentru elaborarea unor măsuri concrete care să determine reducerea cheltuielilor cu energia. Aceste măsuri ar trebui să aibă un caracter integrat și să vizeze angajamentele climatice, de eficiență energetică și implementare a unor tehnologii noi, flexibile și performante, precum și dezvoltarea și promovarea de instrumente de finanțare publice și private, flexibile, inovatoare și accesibile în vederea implementării acestor măsuri (modelul britanic).
